Video Exclusiv Ambasadorul Andrei Muraru: Ne confruntăm pentru prima dată din 1945 cu riscul unui război tradițional în Europa
Ne confruntăm pentru prima dată din 1945, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, cu riscul unui război tradițional în Europa, în condițiile în care dialogul cu Moscova este foarte dificil, iar NATO nu poate privi pasiv la „această intensă și agresivă acumulare de trupe și de tehnică militară la granițele Ucrainei”, a declarat luni ambasadorul României la Washingon, Andrei Muraru, într-o intervenție la Digi24. Cu toate acestea, diplomatul spune că își păstrează optimismul că nu va avea loc o invazie rusă în Ucraina.
„E un moment foarte critic pentru toată lumea, pentru securitatea și stabilitatea Europei, care consumă foarte multă energie. Este un efort diplomatic permanent, continuu, pe ambele maluri ale Atlanticului. După toate analizele, ne confruntăm pentru prima dată din 1945, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, cu riscul unui război tradițional în Europa. Dialogul cu Federația Rusă este foarte dificil, este un dialog exigent, dar suntem optimiști că nu va avea loc o invazie în Ucraina și că diplomația va prevala”, a declarat ambasadorul României la Washington, în condițiile în care, la Moscova tocmai sosise președintele Emmanuel Macron, primul lider european de anvergură care a discutat cu Vladimir Putin de la izbucnirea tensiunilor legate de Ucraina.
„Informațiile despre o invazie iminentă, furnizate de serviciile de informații și care au fost devoalate de către Statele Unite și de Marea Britanie într-un anumit context și într-o situație absolut nouă, indică această posibilitate, dar în același timp, această invazie în Ucraina nu este inevitabilă, calea diplomatică nu este epuizată”, apreciază diplomatul român.
România, statul NATO care are cea mai lungă graniță cu Ucraina
El a explicat că România este direct interesată să existe o temperare a tensiunilor, întrucât are cea mai întinsă graniță cu Ucraina dintre toate statele NATO și UE. Sunt „aproape 650 de kilometri, dar avem și 250 de kilometri aproape de coastă, or și aici știm că Federația Rusă continuă o postură agresivă, prin militarizarea Mării Negre și prin acțiunile asertive care întrețin acest climat permanent de tensiune și de insecuritate”, a subliniat Andrei Muraru.
„Cu toții ne dorim dezescaladarea, dar nici nu putem privi pasivi la această intensă și agresivă acumulare de trupe și de tehnică militară la granițele Ucrainei - și de aici răspunsul NATO, al aliaților NATO, al Statelor Unite: eforturi de descurajare foarte susținute, perfect proporționale și corespunzătoare, alături de angajarea acestui dialog intens cu Federația Rusă, pe multiple canale, și în cadru aliat, și în cadru bilateral, un efort, până la urmă sincer, de a înțelege pretențiile Rusiei și de a tempera aceste excese”, a explicat ambasadorul României la Washington.
Într-un document înmânat la Moscova diplomatului american Karen Donfried, în decembrie anul trecut, Rusia și-a făcut cunoscute condițiile pe care le ridică pentru o dezescaladare în Ucraina. Este vorba despre niște proiecte de tratate - care au și fost imediat făcute publice de către Federația Rusă pe site-ul Ministerului său de Externe - ce presupun, în bună măsură, „modificarea arhitecturii de securitate” în Europa stabilită după căderea Cortinei de Fier, ceea ce „este inacceptabil și incalificabil”, spune ambasadorul Muraru.
De ce este deranjată Rusia de prezența trupelor aliate în România?
Practic, ceea ce a cerut Rusia este, pe de o parte, ca NATO să „curețe proximitatea”, adică statele care au intrat în NATO după 1997, în cele cinci valuri succesive de extindere, să nu mai dețină echipamente militare și forțe armate aliate pe teritoriul lor, iar pe de altă parte, NATO să nu-și mai continue extinderea, adică „politica ușilor deschise”, de care a beneficiat și România, a precizat Andrei Muraru.
Motivul pe care Rusia îl tot invocă este că după căderea Cortinei de Fier ar fi existat o înțelegere ca NATO să nu se extindă spre granițele Rusiei, „ceea ce nu poate fi dovedit din nicio sursă istorică”, spune ambasadorul României la Washington.
El a reamintit însă că odată cu invadarea Ucrainei și ocuparea ilegală a Crimeei în 2014, NATO a fost nevoită să ia măsuri în consecință.
„Toate summiturile NATO începând din 2014 (...) au luat în discuție acțiunile Rusiei și au ajuns la o concluzie foarte îngrijorătoare și premonitorie, aș spune eu, aceea că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euroatlantice, or Rusia, în ciuda acestor constatări și în ciuda faptului că toate declarațiile finale ale summiturilor NATO din ultimii ani au subliniat acest lucru și NATO s-a angajat, în mod evident, să întărească flancul estic al Alianței, Rusia a continuat militarizarea Crimeei, a Mării Negre, a continuat acțiuni asertive în fața vecinilor ei”, a arătat Andrei Muraru.
El a menționat, de pildă, numeroasele incidente care au reclamat prezența Poliției Aeriene pentru descurajarea avioanelor de luptă rusești, dar și războiul hibrid - campanii masive de dezinformare - pe care Rusia îl poartă în regiunea noastră.
„Deci, în acest sens a luat NATO aceste decizii, care sunt complementare și perfect corespunzătoare din punct de vedere al situației de pe teren, și acesta a fost, de fapt, sensul trimiterii de trupe SUA, așa cum au anunțat președintele Biden și Pentagonul”, a punctat Andrei Muraru.
Care este planul SUA
Planul SUA este convingerea Rusiei că soluția crizei este dezescaladarea, spune ambasadorul României.
„Rusia a provocat această criză, iar NATO nu urmărește confruntarea cu Rusia și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia, deci Rusia, și nu NATO trebuie să probeze că respectă normele de drept internațional, angajamentele și responsabilitățile asumate la nivel internațional și doar atunci se va putea vorbi despre o întoarcere la normalitate. Timp de 25 de ani, NATO a depus eforturi consistente pentru a construi un parteneriat cu Rusia”, a reliefat Andrei Muraru.
Pe de altă parte, în ciuda eforturilor Moscovei în acest sens, „divizarea și paralizarea NATO nu s-au produs”. Dimpotrivă, „suntem într-un moment când aliații s-au coordonat excelent”, spune diplomatul român.
El a explicat și însemnătatea faptului că președintele Franței a anunțat o prezență a trupelor franceze în România. Dorința Franței de „a fi națiune-cadru și de a lua parte la prezența avansată, adaptată, a NATO în România răspunde, de altfel, propriului angajament în cadrul NATO. Așa cum spuneam, toate deciziile NATO din 2014 până astăzi au însemnat o întărire a flancului estic al NATO. După cum se știe, există o diferență destul de semnificativă între postura aliată a NATO în partea de nord a flancului estic al Alianței și partea de sud, unde ne aflăm și noi. Or, crearea unui comandament de luptă vine să suplinească această restanță”, a conchis Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
