Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a scris un articol de opinie în Washington Post, în care a afirmat că guvernul său nu știa nimic despre planurile Rusiei de a invada Ucraina și că ar fi încercat să le oprească dacă ar fi știut. The Guardian amintește că liderul chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu Vladimir Putin în deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, iar cei doi au semnat în parteneriat „nelimitat”. Nu după mult timp, Rusia a atacat Ucraina. Analiştii şi oficialii americani au sugerat că China ar fi ştiut că președintele rus plănuia invazia, dar Beijingul nu știa și cât de mare va fi amploarea acesteia. Articolul de opinie al diplomatului chinez este văzut de jurnaliștii britanici drept o modalitate de a permite Chinei o „ieșire” pentru a retrage sprijinul Rusiei.
„Au existat afirmații că China ar fi avut cunoștințe prealabile despre acțiunea militară a Rusiei și a cerut Rusiei să o amâne până la încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă. Zvonurile recente susțin că Rusia caută asistență militară din partea Chinei. Permiteți-mi să spun acest lucru în mod responsabil: Afirmațiile cum că China a știut, a acceptat sau a susținut în mod tacit acest război sunt pură dezinformare. Toate aceste afirmații servesc doar scopului de a transfera vina și de a arunca cu noroi în China. În Ucraina erau peste 6.000 de cetățeni chinezi. China este cel mai mare partener comercial atât al Rusiei, cât și al Ucrainei, dar și cel mai mare importator de petrol și gaze naturale din lume. Conflictul dintre Rusia și Ucraina nu face bine Chinei. Dacă China ar fi știut despre această criză, am fi făcut tot posibilul să o prevenim”, a scris Qin Gang.
„În ceea ce privește Ucraina, poziția Chinei este obiectivă și imparțială: scopurile și principiile Cartei ONU trebuie respectate pe deplin. Trebuie respectate suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei. Preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în serios și toate eforturile care sunt favorabile soluționării pașnice a crizei trebuie sprijinite.
Având în vedere acest lucru, amenințările împotriva entităților și întreprinderilor chineze, așa cum au spus unii oficiali americani, sunt inacceptabile. Nici războiul, nici sancțiunile nu pot aduce pacea”, se mai arată în textul de opinie al ambasadorului Beijingului în Statele Unite.
„Ucraina este un stat suveran, în timp ce Taiwan este o parte inseparabilă a Chinei”
„Anumite persoane leagă Taiwan și Ucraina pentru a pune în valoare riscurile unui conflict în strâmtoarea Taiwan. Aceasta este o greșeală. Acestea sunt lucruri total diferite. Ucraina este un stat suveran, în timp ce Taiwan este o parte inseparabilă a teritoriului Chinei. Problema Taiwanului este o chestiune internă chineză. Nu are sens ca oamenii să sublinieze principiul suveranității asupra Ucrainei în timp ce dăunează suveranității și integrității teritoriale a Chinei față de Taiwan. Viitorul Taiwanului constă în dezvoltarea pașnică a relațiilor dintre strâmtoare și reunificarea Chinei. Ne angajăm pentru reunificarea pașnică, dar păstrăm și toate opțiunile pentru a reduce ideea de independență Taiwanului”, a mai precizat Qin Gang.
„Sperăm că Statele Unite respectă cu seriozitate principiul unei singure Chine și nu sprijină separatismul independenței Taiwanului sub nicio formă. Pentru a asigura pacea și stabilitatea pe termen lung în strâmtoarea Taiwan, China și Statele Unite trebuie să lucreze împreună pentru a limita independența Taiwanului”, a mai spus ambasadorul chinez la Washington.
Citește și: Stoltenberg: China trebuie să condamne cu fermitate invazia în Ucraina
Rusia a cerut Chinei asistență militară pentru invazia din Ucraina. Beijingul a negat
Rusia a cerut Chinei echipamente militare pentru a-i sprijini invazia în Ucraina, iar Casa Albă a declarat că este îngrijorată că Beijingul ar putea submina eforturile occidentale de a ajuta forțele ucrainene să-și apere țara.
Oficiali americani au declarat pentru Financial Times că Rusia a solicitat Chinei echipamente militare, dar și alt gen de asistență încă de la începutul invaziei. Sursele au refuzat să detalieze despre ce materiale ar fi vorba, a precizat cotidianul britanic pe 13 martie.
Luni, pe 14 martie, China a denunţat o „dezinformare” din partea SUA, după ce presa americană și britanică a relatat că Moscova i-a cerut Beijingului ajutor militar şi economic, ca răspuns la sancţiunile occidentale împotriva războiului său în Ucraina.
Citește și: China folosește pentru prima dată cuvântul „război” pentru acțiunea militară a Rusiei în Ucraina
Frontul comun al Chinei și Rusiei în faţa Occidentului
La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi „ameninţări la adresa securităţii”.
La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că „Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO”, garanții cerute de Moscova înainte de invazia în Ucraina. În plus, Kremlinul a transmis că sprijină pe deplin poziția Beijingului privind Taiwanul și că se opune independenței statului insular în orice formă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus la acea vreme că Putin și președintele chinez Xi Jinping au avut o conversație călduroasă și productivă în Beijing, informând totodată că relațiile dintre cele două țări reprezintă un parteneriat avansat cu un caracter special.
Citește și: NATO critică China pentru că s-a aliat cu Putin
Cu ocazia vizitei din China, Vladimir Putin a dezvăluit și un nou acord major de livrare de gaze Chinei, semn care a arătat aprofundarea relațiilor dintre cei doi vecini, în contextul tensiunilor în creștere din relațiile lor cu Occidentul.
Totodată, cele două țări și-au exprimat îngrijorările despre „avansarea planurilor SUA de a dezvolta sistemul global de apărare balistică și desfășurarea elementelor sale în diferite regiuni ale lumii, combinat cu capacitatea construirii armelor non-nucleare de mare precizie pentru dezarmarea atacurilor și altor obiective strategice”.
Întâlnirea dintre Putin a avut loc într-un moment în care Beijingul și Moscova și-au sporit parteneriatul în domeniul comerțului, tehnologiei și coordonării exercițiilor militare. De asemenea, cele două capitale au devenit tot mai vehemente cu privire la modul în care cooperarea lor poate respinge o ordine mondială occidentală dominată de ceea ce China a numit „așa-numitele alianțe și mici clici”.
Întâlnirea de dinaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă a putut evidenția și o altă latură a parteneriatului dintre China și Rusia: relația personală strânsă dintre cei doi lideri politici de la Moscova și Beijing.
Acest lucru a fost demonstrat în perioada premergătoare întâlniri bilaterale din 4 februarie. În decembrie, Xi Jinping l-a numit pe Vladimir Putin „vechiul său prieten” și a spus că „așteaptă cu multă nerăbdare” întâlnirea lor din preajmă Olimpiadei.
Citește și: Pe măsură ce tensiunile cu Occidentul cresc, Putin și Xi Jinping devin tot mai apropiați
Editor : Marco Badea
