Ambasadorul Republicii Moldova: "În mod sigur cursul european nu va fi schimbat"

Cum va influenţa orientarea strategică a Republicii Moldova alegerea în funcţia de preşedinte a lui Igor Dodon, ce se va întâmpla cu biroul NATO de legătură de la Chişinău, pentru deschiderea căruia s-au făcut paşi esenţiali în ultima vreme, şi în ce domeniu s-ar putea aştepta progrese în relaţia cu Rusia, în 2017? Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a oferit răspunsuri la aceste întrebări, în emisiunea 24 de minute. 

Iată câteva dintre declaraţiile făcute de ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, la "24 de minute".

*„Evident că în prezent la Chişinău sunt diferite voci, cu anumite mesaje politice de politică internă şi externă. Guvernul şi Parlamentul au o anumită agendă, iar preşedintele nou ales vine cu un alt mesaj. (...) E adevărat şi faptul că trebuie analizate foarte bine competenţele fiecărui actor politic din Moldova, în ultimele două săptămâni anumite atribuţii ale preşedintelui au fost reduse şi preşedintele rămâne cu nişte atribuţii simbolice”.

*„În mod sigur cursul (european) nu va fi schimbat, deci intergrarea europeană a Republicii va continua. Despre asta au declarat foarte ferm atât preşedintele Parlamentului, cât şi premierul Filip, într-un interviu acordat postului Europa liberă”.
*„În acest context se va dori o îmbunătăţire a relaţiei şi cu Federaţia Rusă. Această dorinţă a fost permanent exprimată de Guvern şi până la alegerile prezintenţiale. Premierul Filip a avut întrevederi pe parcursul anului 2016 şi cu preşedintele Putin, şi cu premierul Medvedev. Există o dorinţă de a avea relaţii mai bune cu Federaţia Rusă. Cred că problema este că în aceste relaţii există nişte obsrtacole, dacă pot spune aşa, de ordin structural. Şi aici mă refer în primul rând la trei subiecte principale în calea unei îmbunătăţiri a relaţiilor cu Federaţia Rusă: în primul rând este prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Moldovei, al doilea aspect ar fi susţinerea separatismului transnistrean în Republica Moldova şi al treilea ar fi politica de sancţiuni pe care o aplică Federaţia Rusă în relaţiile cu Republica Moldova. Deci cred că un progres, dacă vorbim desptre anul 2017, care ar putea fi obţinut inclusiv cu aportul noului preşedinte, ar fi acest al treilea bloc de probleme, care ţine de sancţiunile economice, pentru că ele au fost introduse de Federaţia Rusă unilateral, ca un răspuns pe criterii politice care nu au nimic de-a face cu economia”.

*„Subiectul deschiderii oficiului NATO la Chişinău îmi este foarte aproape de inimă. Ideea a apărut când eram şeful delegaţiei Republicii Moldova la NATO. A durat mai mult de doi ani ca această idee să fie implementată.
Nu cred că cu demiterea domnului Şalaru (fostul minisrru al Apărării – n.r.) se va schimba ceva în ceea ce priveşte deschiderea acestui oficiu. Schimbul de scrisori între guvernul moldovean şi Cartierul general NATO a fost semnat în noiembrie la Bruxelles de primul ministru Filip, iar cu câteva zile înainte de încheierea mandatului său, preşedintele Timofti a semnat şi promulgat acest acord cu NATO despre deschiderea oficiului.
Nu cred că deranjează acest oficiu prea mult chiar şi pe Federaţia Rusă, asemenea oficii exită. Un oficiu similar există şi la Moscova, în Ucraina. Probl nu este, cred, de susbstanţă, este mai mult o problemă de percepţie sau o speculaţie politică în jurul acestui oficiu.
Oficiul, sunt sigur, îşi va deschide cât de curând biroul”.