Ministerul rus al Apărării a anunțat recent că peste 300.000 de soldați au semnat „contracte voluntare” pentru a participa la ceea ce Kremlinul și mass-media de stat descriu drept „operațiunea militară specială” din Ucraina.
Această mișcare evidențiază o schimbare-cheie în abordarea militară a Rusiei - bazându-se în mare măsură pe soldați voluntari, mai degrabă decât pe recrutarea pe scară largă. Ivan Buvaltsev, șeful Direcției de pregătire pentru luptă a forțelor armate ruse, a dezvăluit că formarea de regimente de rezervă, special concepute în acest scop, a avut succes, scrie Bulgarian Military.
Aceste regimente instruiesc noii recruți, care sunt de obicei civili dispuși să servească pentru o perioadă determinată, oferind o alternativă la serviciul obligatoriu.
Această forță de voluntari devine o parte integrantă a strategiei militare a Rusiei. Ea permite guvernului rus să mobilizeze forțe suplimentare pentru conflictul în curs din Ucraina fără a recurge la recrutarea în masă, care ar putea fi considerată o măsură sensibilă din punct de vedere politic.
Contractele de serviciu voluntar sunt adesea însoțite de condiții privind plata, beneficiile și durata angajamentului soldatului. Faptul că guvernul se bazează pe aceste contracte reflectă o tendință mai largă în armata rusă, care caută să își întărească rândurile cu persoane care sunt dispuse să lupte pentru o compensație, mai degrabă decât prin serviciul obligatoriu.
Dezertări în armata ucraineană
În paralel, situația din cadrul armatei ucrainene a devenit mai complicată. Au apărut rapoarte privind o problemă semnificativă cu dezertarea. În ultimele luni, un număr alarmant de soldați au fugit de pe linia frontului, unele estimări (neconfirmate) sugerând că până la 200.000 au dezertat sau au dezertat.
Cauzele din spatele acestei situații sunt multiple. Soldații ucraineni, la fel ca omologii lor ruși, se luptă cu consecințele psihologice ale unui război prelungit și aparent fără sfârșit. Multe dezertări au loc după ce soldaților li se acordă concediu medical sau în momente de stres sporit pe câmpul de luptă.
Unități întregi s-ar fi retras din zonele de luptă active, contribuind la pierderi semnificative pentru Ucraina, cum ar fi căderea orașului Vuhledar în octombrie 2023.
Conducerea militară ucraineană recunoaște amploarea problemei, dezertarea fiind adesea considerată un obstacol-cheie în calea îndeplinirii obiectivelor militare. În timp ce unii comandanți ucraineni au încercat să abordeze aceste probleme prin oferirea de stimulente pentru întoarcere, starea psihologică a dezertorilor complică acest efort.
Impactul războiului asupra moralului, combinat cu lipsa unui sfârșit clar în vedere, face dificilă pentru comandanți menținerea forțelor lor intacte. Oficialii ucraineni, deși recunosc problema dezertării, nu caută întotdeauna măsuri punitive, deoarece sunt adesea conștienți de stresul psihologic cu care se confruntă soldații lor.
O soluție – contractori privați
În acest context, este demn de remarcat faptul că au apărut discuții cu privire la potențialul voluntarilor sau mercenarilor străini de a consolida rândurile armatei ucrainene.
Acest subiect, care a luat amploare în ultimele săptămâni, implică posibilitatea de a trimite soldați europeni sau contractori militari privați pentru a ajuta Ucraina, ușurând astfel o parte din povara care apasă asupra forțelor ucrainene.
Aceste discuții sunt deosebit de pertinente având în vedere dezbaterile privind desfășurarea de forțe terestre de către țările NATO, care au fluctuat în intensitate.
Ideea ca țările europene să trimită trupe în Ucraina a devenit un subiect de dezbatere politică semnificativă. În special, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat recent că trimiterea de trupe terestre în Ucraina ar putea fi luată în considerare, subliniind că o astfel de mișcare nu ar trebui exclusă pentru a preveni o victorie rusă.
Remarcile sale au fost întâmpinate cu reacții mixte în întreaga Europă, mulți lideri respingând ideea implicării directe a armatelor lor în conflict. Cancelarul german Olaf Scholz și ministrul apărării Boris Pistorius au declarat ferm că NATO nu ar trebui să trimită trupe pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina.
În mod similar, liderii din Spania, Polonia și Suedia au confirmat că nu intenționează să desfășoare trupe, consolidând și mai mult rezistența europeană generală la o intervenție militară directă.
În același timp, există unele țări, precum Estonia, care și-au exprimat dorința de a lua în considerare o implicare militară mai profundă, deși nu au fost luate angajamente oficiale.
Editor : S.S.
