România nu se simte ameninţată, ci îngrijorată de prezenţa militară sporită a Rusiei în regiune, iar datorită Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Marea Neagră „e parţial şi un 'lac' NATO”, a afirmat, joi, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.
El a participat la EPC Talks Geopolitics, dezbatere organizată online. În acest context, a vorbit despre rolul ţării noastre pe flancul estic al NATO.
Întrebat dacă România se simte ameninţată de prezenţa militară sporită a Federaţiei Ruse în regiune, Aurescu a răspuns: „Nu ne simţim ameninţaţi. România este aliat NATO, face parte din Alianţă - cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie -, nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o dislocare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune. Nu putem să nu ne întrebăm care este motivul pentru acest lucru, ce tip de îngrijorare vrea să transmită Rusia către noi, în calitate de aliaţi NATO din regiune”.
Ministrul a fost întrebat şi „ce ar putea NATO să facă pentru a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un 'lac rusesc'”.
„Datorită aliaţilor NATO, Marea Neagră e parţial şi un "lac" NATO. Nu putem renunţa la a fi prezenţi în regiune ca membri ai Alianţei şi cred că este important să continuăm să ne promovăm valorile în regiune”, a spus şeful diplomaţiei române.
El a apreciat că „este important ca NATO să continue apărarea şi descurajarea în această zonă şi că, în acelaşi timp, conflictele prelungite din zonă reprezintă o ameninţare la securitatea regională şi nu numai”.
Totodată, a arătat că ţara noastră îşi doreşte „mai mulţi aliaţi în brigada multinaţională din România”.
„Avem Polonia, forţe ale unor ţări aliate - Portugalia, Italia şi altele -, dar avem nevoie de o prezenţă mai mare pe teren (...). În ultimii ani am văzut că a crescut prezenţa navală în Marea Neagră şi mai multe nave NATO vin şi organizăm exerciţii comune, în limitele prevăzute”, a punctat el.
Mai mult, a vorbit de nevoia de coeziune pe Flancul estic al Alianţei.
„Este necesar şi trebuie să facem mai multe eforturi în privinţa coeziunii Flancului estic. Este clar că Rusia vede Flancul estic ca pe un tot unitar. Şi noi trebuie să vedem lucrurile astfel”, a punctat Aurescu.
În context, a vorbit de prezenţa militară aliată în ţara noastră.
„Dacă avem o rotaţie constantă şi o prezenţă NATO multiplicată în Marea Neagră - şi am văzut aşa ceva în anii trecuţi -, cred că putem spune că există o prezenţă navală relevantă a NATO în această regiune. Nu înseamnă că nu trebuie să facem mai mult şi cred că este important ca, în cadrul Summitului NATO, în cadrul discuţiilor în care vom negocia viitorul concept strategic NATO, consolidarea componentelor de descurajare şi apărare pe Flancul estic, inclusiv în Marea Neagră şi în partea de sud a Flancului, ar fi un lucru foarte relevant pentru România şi pentru regiune, dar şi pentru NATO în ansamblul său”, a evidenţiat el.
Astfel, a subliniat că „securitatea din zona Mării Negre este parte integrantă a securităţii NATO”.
În opinia ministrului de Externe, proiectele Rail-2-Sea şi Via Carpatia „nu sunt necesare doar pentru dezvoltarea economică a regiunii, ci şi în ceea ce priveşte mobilitatea militară”.
„Nu credem că nivelul mobilităţii militare este unul satisfăcător. De aceea, proiecte ce conectează partea de nord cu cea de sud a Flancului estic, ce coincid cu partea de nord şi sud a regiunii din Iniţiativa celor Trei Mări sunt foarte importante. Avem nevoie de asemenea proiecte”, a afirmat Bogdan Aurescu.
Editor : R.K.
