Germania se confruntă cu dificultăţi în recrutarea de soldaţi şi va trebui să decidă cel târziu în iulie 2027 dacă revine sau nu la serviciul militar obligatoriu pentru a-şi întări armata, a declarat pentru AFP un înalt responsabil parlamentar, Thomas Röwekamp.
Confruntat cu o ameninţare rusă în creştere şi cu un aliat american imprevizibil, cancelarul Friedrich Merz vrea să construiască cea mai puternică armată convenţională din Europa, crescând numărul militarilor de carieră de la 185.000 la cel puţin 260.000 până în 2035.
În acest scop, au fost create un serviciu militar voluntar, precum şi o evidenţă obligatorie pentru bărbaţii care împlinesc 18 ani. Primele date sunt însă dezamăgitoare, astfel că ideea reintroducerii recrutării obligatorii, pentru a compensa lipsa voluntarilor, este luată în calcul. Din ianuarie până în mai, Bundeswehr a recrutat doar 530 de voluntari, deşi aproximativ 300.000 de tineri au fost contactaţi.
„Dacă nu reuşim să atingem aceste obiective pe bază de voluntariat, va trebui să revenim la serviciul militar obligatoriu. Decizia va trebui luată până la 31 iulie anul viitor”, a declarat pentru AFP Röwekamp, preşedintele Comisiei de apărare din Bundestag, scrie News.ro.
„Am în continuare îndoieli serioase că vom putea atinge aceste obiective foarte ambiţioase doar pe bază de voluntariat”, a adăugat el.
Dacă va fi introdus, serviciul obligatoriu nu va viza întreaga generaţie, estimată la aproximativ 350.000 de bărbaţi germani de 18 ani, ci doar numărul de tineri necesar anual pentru atingerea obiectivelor de recrutare ale Bundeswehr.
„Principala mea îngrijorare priveşte creşterea numărului de militari de carieră şi pe bază de contract, pentru că ei pilotează avioanele de luptă, navighează, conduc tancurile sau operează sistemele de apărare Patriot”, a subliniat el.
Întrebat despre mişcarea tinerilor împotriva serviciului militar, care mobilizează frecvent mulţimi în Germania, Röwekamp a spus că „le înţelege îngrijorarea”, deoarece, de la suspendarea serviciului militar în 2011, după sfârşitul Războiului Rece, tinerii nu au mai fost familiarizaţi cu problemele de securitate.
„Nu am mai vorbit cu tânăra generaţie despre teme precum războiul, pacea şi necesitatea apărării”, a spus deputatul conservator. „De aceea, pledez pentru deschiderea unui dialog cu această generaţie”, a continuat Röwekamp, amintind că Berlinul estimează că forţele armate ale Rusiei vor fi pregătite, din 2029, pentru o confruntare militară directă cu Occidentul.
În opinia sa, obiectivul lui Vladimir Putin, dincolo de războiul din Ucraina, este să învingă democraţiile liberale occidentale. Europa trebuie, prin urmare, să accelereze reînarmarea independent de Statele Unite, atât din cauza dorinţei lui Donald Trump de a reduce prezenţa americană în Europa, cât şi pentru că industria militară americană nu este în măsură să aprovizioneze armatele europene într-un context de crize internaţionale repetate.
Pentru Röwekamp, europenii trebuie să îşi dezvolte singuri capacităţile militare, în funcţie de necesităţi. El consideră că încă funcţionează cooperarea franco-germană, dând ca exemplu grupul KNDS, producător de tancuri pentru care Berlinul şi Parisul au convenit în iunie o guvernanţă paritară.
Acest subiect ar urma să fie discutat la summitul NATO de la Ankara, la începutul lunii iulie.
Röwekamp speră, de asemenea, că după recenta schimbare de poziţie a preşedintelui american, care şi-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, summitul va transmite un mesaj clar lui Vladimir Putin.
„Este mai esenţial ca niciodată să reafirmăm voinţa noastră de unitate. Cred că unul dintre obiectivele războiului dus de Putin este şi acela de a ataca coeziunea alianţei”, a subliniat el.
Editor : B.E.
