Sute de mii de ucraineni au fost răniți de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Michael, un medic german aflat pe linia frontului, spune: „Cel mai greu pentru noi este când trebuie să alegem pe cine să ajutăm.” Medicii de pe câmpul de luptă și voluntarii din Ucraina se confruntă cu condiții dificile, iar mașinile off-road pot transporta adesea doar două persoane grav rănite în același timp, relatează agenția germană de presă DPA International.
Michael, un paramedic de 39 de ani din nordul Germaniei, este unul dintre cei care lucrează în apropierea liniei frontului, în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
„Mergem pe front, luăm răniții și apoi ne întoarcem,” spune Michael. „Trebuie să-i tratăm mai întâi. După care trebuie să-i ducem la punctul de stabilizare.”
O astfel de călătorie dus-întors poate dura între două și trei ore, iar din această cauză pacientul nu supraviețuiește întotdeauna. Michael, este unul dintre medicii care a văzut mai mulți soldați murind.
Sprijin, chiar dacă „nu e războiul nostru”
Ucraina se apără de invazia rusă cu un sprijin masiv din partea țărilor occidentale de aproape trei ani. După ce a început războiul, Michael stătea acasă în nordul Germaniei și se gândea cum ar putea ajuta, povestește el pentru pentru sursa citată.
„Atunci mi-am spus: «Pentru asta te-ai pregătit jumătate din viața ta».”
În martie 2023, a plecat în prima sa misiune în Ucraina. În ultimul an, Michael a făcut patru misiuni de câte o lună și și-a luat concediu fără plată pentru a face voluntariat, spune el.
În dimineața zilei de 24 februarie 2022, forțele ruse au invadat Ucraina pe mai multe fronturi. De atunci, Moscova a anexat patru teritorii din estul și sudul Ucrainei, încălcând legea internațională.
Majoritatea luptelor se duc în continuare în est și sud.
Michael spune că implicarea sa în război nu este susținută de toti apropiații lui.
„Unii cred că e o prostie. Spun «Nu e războiul nostru»”, spune el, negând din cap. Totuși, alții îi admiră angajamentul și recunosc curajul de care ai nevoie pentru o astfel de alegere.
În 2023, Michael a lucrat mai întâi cu o organizație germană, iar mai târziu cu o organizație americană, aproape de Kramatorsk și Pokrovsk, în regiunea liniei frontului din Donețk.
Apoi, a început să lucreze pentru organizația medicală poloneză W Międzyczasie, care salvează soldați și civili răniți de pe linia frontului, adesea sub focul inamic, potrivit descrierii site-ului.
Ce se întâmplă cu prizonierii ruși
Întrebat despre cele mai grave cazuri de pe câmpul de luptă, Michael răspunde după o pauză de gândire: „Cel mai greu pentru noi este când trebuie să alegem pe cine să ajutăm și pe cine nu.”
Trierea, clasificarea și prioritizarea pacienților este partea cea mai dificilă a muncii. Conflictul continuu a lăsat sute de mii de ucraineni răniți de la începutul războiului.
Michael observă că cele mai multe răni pe care le vede sunt cauzate de artilerie și drone, care adesea duc la traume severe și amputări.
Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, a estimat recent că numărul invalizilor de război ucraineni, inclusiv amputați, este de aproximativ 300.000 de la începutul invaziei.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, The Economist a sugerat că numărul total al ucrainenilor răniți ar putea fi mai mare, atingând 400.000, cu 60.000 până la 100.000 de soldați morți.
Totuși, aceste cifre sunt greu de verificat.
Pentru Michael și echipa lui, naționalitatea nu contează atunci când oferă îngrijire. „Tratăm pe toată lumea la fel,” spune el. „Nu e treaba mea ca paramedic să decid altfel.” Acest lucru include și prizonierii de război ruși, el tratând până acum 10 sau 12.
În ciuda pericolelor, Michael spune că reușește să rămână calm, chiar și sub foc.
„Experiențele nu mă bântuie când sunt acasă,” spune el. Totuși, subliniază importanța de a vorbi cu cineva despre traumă.
Organizația poloneză cu care lucrează oferă acces la un psiholog pentru a ajuta salvatorii să își proceseze experiențele. „Este o resursă foarte, foarte importantă,” spune el.
În ciuda tuturor riscurilor, el plănuiește să se întoarcă în Ucraina anul acesta. „Am făcut atâtea prietenii și conexiuni,” explică el.
Într-o zi, el speră să viziteze Odessa, un oraș-port de la Marea Neagră din sudul Ucrainei, lucru posibil doar după încetarea războiului.
Editor : Andreea Stanciu
