Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că cel puţin 3.000 de persoane au murit în Ucraina de la începutul invaziei ruse din luna februarie pentru că nu au avut acces la tratamente împotriva unor boli cronice, informează Reuters, citată de Agerpres.
Până marţi, această agenţie pentru sănătate din cadrul ONU a documentat aproximativ 200 de atacuri comise în Ucraina asupra unor unităţi medicale, iar în prezent puţine spitale ucrainene sunt funcţionale, a precizat Hans Kluge, directorul biroului regional pentru Europa din cadrul OMS, la o întâlnire la care au participat miniştrii Sănătăţii din cele 53 de state europene afiliate la OMS, precum şi colegi cu rang înalt din OMS.
„Patruzeci de procente din familiile ucrainene au cel puţin un membru care are nevoie de tratament pentru o boală cronică şi pe care nu pot să îl primească, fapt care duce la un număr estimat de cel puţin 3.000 de decese premature”, a declarat Hans Kluge, menţionând boli precum SIDA şi cancer.
Matilda Bogner, şefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marţi că rata mortalităţii a crescut în această ţară din cauza lipsei de acces la tratamente medicale.
„Dreptul la sănătate a fost sever afectat în întreaga ţară”, a spus ea.
În subsolul aglomerat al unei şcoli din Iahidne, 10 persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească acel adăpost în condiţii de siguranţă, a precizat Matilda Bogner într-o conferinţă de presă separată.
Reprezentanţi ai OMS au declarat săptămâna trecută că au început să strângă dovezi pentru o posibilă anchetă privind crime de război săvârşite în urma unor atacuri comise de Rusia. Moscova a negat acuzaţiile precedente formulate de Ucraina şi de ţările occidentale privind posibile crime de război şi a negat, de asemenea, că a ţintit civili în acest război.
Sesiunea specială OMS, organizată la Copenhaga şi la care mulţi reprezentanţi au participat virtual, a adoptat o rezoluţie care ar putea să ducă la închiderea biroului regional al OMS din Rusia şi la suspendarea şedinţelor sale în această ţară.
Trimisul Rusiei la OMS, Andrei Plutniţki, a votat împotriva rezoluţiei şi a spus că este „extrem de dezamăgit”.
Au existat însă şi voci care au criticat măsurile OMS, spunând că această organizaţie nu a adoptat măsuri suficient de drastice. „Închiderea biroului OMS din Rusia pare o măsură blândă. Preşedintelui rus Vladimir Putin nu îi pasă”, a declarat Lawrence Gostin, profesor la Facultatea de Drept Georgetown din Washington.
Mai mulţi diplomaţi au declarat pentru Reuters că au renunţat la iniţiativele lor privind suspendarea Rusiei din comitetul executiv al OMS din cauza unor formalităţi legale, deşi membrii organizaţiei ar putea să voteze spre sfârşitul acestei luni pentru îngheţarea dreptului de vot al acestei ţări.
Editor : I.C
