O nouă cursă a înarmării nucleare a început, notează cotidianul elvețian Le Temps, care prezintă un raport al ONG-ului Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) cu sediul la Geneva, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2017. Bugetele alocate dezvoltării arsenalelor nucleare au crescut cu 19% în 2025, ajungând la un record de 119 miliarde de dolari sau aproape 103 miliarde de euro, scrie Le Temps.
Este suficient să-l ascultăm pe Kim Jong-un pentru a ne da seama de riscurile asociate unei noi curse a înarmării nucleare. Liderul nord-coreean a subliniat joia trecută că țara sa și-a dublat, în ultimii cinci ani, capacitățile de producție de materiale fisionabile necesare pentru fabricarea unei bombe. Phenianul intenționează să pună în aplicare „un plan ambițios de viitor menit să stimuleze forțele nucleare ale statului într-un ritm exponențial”.
Statele Unite ar fi în discuții pentru a desfășura bombardiere nucleare în mai multe state europene, în afara celor șase țări care le găzduiesc deja (Belgia, Olanda, Italia, Germania, Turcia și Regatul Unit). În special în Polonia și în țările baltice.
În dorința de a „împărtăși” parțial puterea de descurajare nucleară a Franței, președintele Emmanuel Macron a lăsat să se înțeleagă că țara sa își va mări arsenalul de ogive nucleare.
Situația Iranului nu este de natură să liniștească. Aflată în război cu Statele Unite și Israel, Republica Islamică dispune încă, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, de 440 kg de uraniu puternic îmbogățit (60%), care i-ar permite să fabrice aproximativ zece bombe.
Între timp, ceasul apocalipsei, elaborat de oamenii de știință de la Universitatea din Chicago, se află la un minut și douăzeci și cinci de secunde înainte de miezul nopții, un indiciu că amenințarea distrugerii planetei printr-o explozie nucleară este din ce în ce mai aproape.
Dezarmarea nu este la ordinea zilei
În acest context, ICAN (Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare), o organizație neguvernamentală din Geneva, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, prezintă un bilanț al cheltuielilor militare în acest domeniu. Și cel puțin ce se poate spune este că dezarmarea nu este la ordinea zilei.
Conform raportului său anual intitulat „Premeditated: Nuclear Weapons Spending in 2025”, cele nouă puteri nucleare ale globului au cheltuit în total 119 miliarde de dolari pentru arsenalele lor atomice.
Un record istoric. Adică o creștere de 19% față de anul precedent, adică 16,8 miliarde de dolari.
Cele două țări care cheltuiesc cel mai mult în acest domeniu sunt Statele Unite ale lui Donald Trump, care au alocat 69,2 miliarde pentru armele lor atomice, adică cu 12,4 miliarde mai mult decât în 2024, și China.
Aceasta din urmă intenționează să recupereze decalajul față de cele două mari puteri nucleare, Statele Unite și Rusia, care dețin singure 90% din arsenalele nucleare mondiale. În 2025, a alocat 13,5 miliarde din bugetul său pentru dezvoltarea armelor sale nucleare. În același an, Regatul Unit a depășit pentru prima dată Rusia (9,5 miliarde), înregistrând cheltuieli pentru arsenalul său nuclear de 12,6 miliarde.
Proiecții înspăimântătoare privind cheltuielile Coreea de Nord și-a dublat capacitatea de producție de materiale nucleare și intenționează să implementeze „un plan ambițios de creștere a forțelor sale nucleare într-un ritm exponențial”.
În 2025, investițiile nucleare ale Regatului Unit (12,6 miliarde de dolari) le-au depășit pentru prima dată pe cele ale Rusiei (9,5 miliarde de dolari). Franța și-a anunțat intenția de a-și împărtăși capacitățile de descurajare cu partenerii săi europeni, iar „președintele Macron a lăsat să se înțeleagă că țara sa își va mări arsenalul de focoase nucleare”.
„Proiecțiile viitoare privind cheltuielile sunt înspăimântătoare”
„Proiecțiile viitoare privind cheltuielile sunt înspăimântătoare”, subliniază cotidianul elvețian. Acestea prevăd creșteri substanțiale, de ordinul miliardelor de dolari.
ICAN estimează că, în deceniile următoare, cheltuielile globale pentru armele nucleare ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, cele cinci puteri care dețin arme nucleare recunoscute de Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) au difuzat, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, o declarație comună în care se stipula că „un război nuclear nu poate fi câștigat și, prin urmare, nu trebuie purtat niciodată”.
ICAN a făcut calculul. O zi de cheltuieli mondiale pentru armele nucleare ar permite „salvarea a 2 milioane de persoane de insecuritatea alimentară”. O săptămână de cheltuieli ar permite protejarea a peste 12 milioane de persoane împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
Și mai impresionant: cheltuielile anuale ale Statelor Unite pentru arsenalul nuclear în 2025 corespund de 19 ori bugetului anual total al Națiunilor Unite.
„Într-o perioadă în care costul vieții crește vertiginos, iar alimentele și energia devin inaccesibile pentru atât de mulți oameni, este de neconceput ca aceste nouă țări să cheltuiască miliarde pe o falsă promisiune de securitate”, estimează Susi Snyder, directoare de programe la ICAN, care a subliniat de asemenea că „armele nucleare nu pot fi folosite fără a provoca o catastrofă”.
„Nu este vorba despre a ști dacă o armă nucleară va fi folosită vreodată, ci când”
Așa cum afirmă mulți oponenți ai armelor nucleare, nu este vorba despre a ști dacă o armă nucleară va fi folosită vreodată, ci când. Tehnologia extrem de sofisticată, combinată cu riscul politic, adaugă un pericol suplimentar legat de posibila pierdere a controlului.
În 1983, o alarmă falsă în sistemele de supraveghere sovietice a fost la un pas de a provoca un conflict nuclear cu Statele Unite.
Pentru ICAN, care a jucat un rol major în 2017 în a determina ONU să adopte un Tratat privind interzicerea armelor nucleare (TIAN), pe care 74 de țări l-au ratificat deja și alte 25 sunt pe cale să o facă, puterile nucleare nu caută să „salveze umanitatea”, ci mai degrabă să o „extermine”. În orice caz, acestea nu respectă articolul 6 din TNP, care le îndeamnă să-și demonteze arsenalele atomice.
Raportul consideră, prin urmare, atitudinea acestora ca fiind total contraproductivă și citează un studiu realizat de Universitatea americană Brown privind costurile războiului. Acesta „demonstrează că cheltuielile militare ale Statelor Unite creează mult mai puține locuri de muncă decât cheltuielile alocate sănătății sau educației”.
Având în vedere sumele totale alocate armelor nucleare, care ar permite finanțarea a 32 de bugete anuale ale ONU, precum și modernizarea arsenalelor nucleare, speranța exprimată de Barack Obama într-un discurs ținut în aprilie 2009 la Praga pare să se fi risipit: „Astăzi, afirm în mod clar și cu convingere angajamentul Americii de a acționa în favoarea păcii și securității într-o lume fără arme nucleare. Nu sunt naiv. Acest obiectiv nu va fi atins rapid – poate nici măcar în timpul vieții mele.” Astăzi este dificil să-l contrazicem pe fostul președinte american.
Editor : M.C
