Beijingul este dispus să trimită soldați în Ucraina în cadrul unei misiuni de pace. Informația a fost obținută în exclusivitate de Welt am Sonntag. China ar face acest lucru doar cu o anumită condiție, precizează sursa citată.
China și-a semnalat disponibilitatea de a participa la forțele de menținere a păcii în Ucraina, au declarat diplomați ai UE pentru Welt am Sonntag, citând surse din cercurile guvernamentale chineze. Aceștia au subliniat însă că Guvernul de la Beijing ar fi dispus să facă acest lucru numai „dacă forțele de menținere a păcii ar fi trimise în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU)”.
La Bruxelles, planul de la Beijing a fost primit cu reacții împărțite. Pe de o parte, se spune că implicarea țărilor din Sudul Global, precum China, ar putea favoriza acceptarea staționării trupelor străine pentru monitorizarea păcii. Pe de altă parte, „există însă și riscul ca Beijingul să dorească în primul rând să spioneze în Ucraina și, în caz de conflict, să adopte o poziție clar pro-rusă în loc de una neutră”, a declarat un înalt diplomat al UE, familiarizat cu discuțiile actuale.
În plus, din diverse motive, majoritatea țărilor UE nu sunt prea dispuse să acorde în prealabil un mandat ONU eventualelor forțe de menținere a păcii. Italia insistă însă de luni de zile în acest sens.
Ce spune Rusia
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a exclus miercuri, în contextul dezbaterii privind garanțiile de securitate pe care țările occidentale doresc să le acorde Ucrainei – printre care se numără și trupele de menținere a păcii –, ajungerea la un acord fără participarea Rusiei și, eventual, a Chinei. „Occidentul înțelege foarte bine că o discuție serioasă despre garanții de securitate fără Federația Rusă este o utopie”, a declarat Lavrov. Ministrul de Externe a contrazis astfel declarația președintelui american Trump, care, după o convorbire telefonică cu liderul rus Putin, a afirmat că nu crede că garanțiile de securitate europene ar reprezenta o problemă pentru șeful Kremlinului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cererile lui Lavrov privind participarea Chinei. „Avem nevoie de garanții de securitate doar din partea țărilor care sunt dispuse să ne ajute”, a spus el. Beijingul sprijină Moscova de la începutul războiului din Ucraina cu achiziții de petrol în valoare de miliarde și livrări de componente electronice pentru fabricarea de arme de precizie. În plus, cele două țări întrețin un parteneriat pe care îl descriu ca „fără limite”, a spus el.
Ce înțelege Occidentul prin garanții de securitate
În opinia Occidentului, garanțiile de securitate pentru Ucraina acoperă un spectru larg și nu se limitează la sprijinul militar în cazul unui atac asupra țării, după modelul angajamentului de asistență prevăzut la articolul 5 din Tratatul NATO. Acest lucru reiese din declarația grupului G-7 al puterilor economice occidentale – din care fac parte, printre altele, SUA și Germania – de la jumătatea lunii iulie 2023 și din „Angajamentele comune în materie de securitate între UE și Ucraina” de la sfârșitul lunii iulie 2024.
Conform acestora, garanțiile de securitate includ și instruirea forțelor armate ucrainene, livrarea de arme, ajutor pentru dezvoltarea industriei de apărare, informații din serviciile secrete, sancțiuni, cooperare economică, precum și aderarea treptată a Ucrainei la UE.
Mai mult decât asigurări militare pe termen lung în caz de atac – în care Ucraina ar trebui să constituie prima linie robustă de apărare, Europa și, dacă este cazul, țări din afara Europei ar trebui să constituie a doua linie de apărare, iar SUA ar putea interveni, dacă este necesar, cu sprijin aerian ca a treia linie de apărare – europenii sunt interesați în prezent de asigurarea imediată a unui eventual armistițiu sau a unui acord de pace.
Diplomați de rang înalt din UE au declarat că, spre deosebire de trecut, pentru monitorizarea respectării armistițiului ar putea fi utilizate în principal drone. Ce se va întâmpla în cazul încălcării armistițiului trebuie definit într-un mandat. Ar fi de imaginat ca, la fel ca în cazul monitorizării acordurilor de la Minsk pentru soluționarea conflictului din Ucraina după anexarea Crimeei în 2014 de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), încălcările armistițiului să fie doar înregistrate și raportate. Un mandat ar putea fi însă conceput și astfel încât soldații să intervină în caz de conflict, mai scrie Welt am Sonntag.
Editor : Marina Constantinoiu
