Haakon Magnus a ajuns pe tron după moartea tatălui său, regele Harald, într-un moment dificil pentru familia regală a Norvegiei, afectată de două scandaluri majore. Noul rege a avut nevoie de ani pentru a-și accepta statutul și, în tinerețe, a vrut să fie „cât mai departe posibil” de casă și de viața regală, relatează Reuters.
„Da, eram membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta. La școală mă făcea să mă simt anxios”, a scris Haakon în autobiografia sa din 2023, „Haakon”, în care își amintește perioada petrecută la o școală primară de stat în anii 1980.
În timp, Haakon și-a acceptat rolul, devenind prinț moștenitor în 1991 și preluând tot mai multe atribuții regale pe măsură ce starea de sănătate a tatălui său s-a deteriorat. Vineri, după moartea regelui Harald, el a devenit rege al Norvegiei.
A vrut să fie „cât mai departe posibil” de casă
În copilărie, Haakon prefera să evite atenția publică „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea alții”, a scris el. Mai târziu, a decis să nu urmeze exemplul tatălui și bunicului său, care studiaseră la Universitatea Oxford, și a ales Universitatea California din Berkeley, pentru că voia să fie „cât mai departe posibil” de casă.
California l-a atras și prin scena muzicală, inclusiv printr-un concert al rapperului Nas, originar din Brooklyn, desfășurat sub supravegherea atentă a poliției, în perioada rivalității dintre scena hip-hop de pe Coasta de Est și cea de pe Coasta de Vest. O altă pasiune a fost surfingul. „În apă puteam fi eu însumi”, a scris Haakon.
După revenirea în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Relația lor a atras atenția presei, care a scris despre faptul că ea nu provenea dintr-o familie aristocratică, era mamă singură și, în tinerețe, petrecuse mult timp în cluburile de muzică house din Norvegia.
Controversa s-a stins după ce regele Harald – care se căsătorise la rândul său cu o femeie fără origini regale, regina Sonja, în ciuda opoziției propriului tată – a primit-o public pe Mette-Marit în familia regală.
Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să fie mai deschis și a descris-o drept opusul său din punct de vedere emoțional. „Nu sunt foarte bun din punct de vedere social. Mette are un talent natural. Poate intra într-o încăpere și se poate înțelege cu toată lumea”, a scris el.
Cei doi s-au căsătorit în 2001 și au doi copii, prințesa moștenitoare Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. În familie este și Marius, fiul lui Mette-Marit dintr-o relație anterioară.
Cele două scandaluri care au afectat familia regală
Peste două decenii, familia regală a fost din nou în centrul atenției, după ce documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ianuarie au inclus corespondență prin e-mail între Mette-Marit și Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale.
Mette-Marit nu a făcut nicio declarație publică timp de șapte săptămâni, iar Haakon a transmis un comunicat în care spunea că soția sa are nevoie de timp pentru a-și reveni. În martie, ea a acordat un interviu de 20 de minute postului public de televiziune NRK, iar Haakon a stat alături de ea și a spus că mariajul înseamnă atât „zile bune, cât și zile rele”.
„Mette este grijulie, înțeleaptă și foarte puternică. Și de aceea o voi avea întotdeauna în echipă atunci când se întâmplă ceva dificil”, a spus atunci prințul moștenitor.
În același timp, fiul lui Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, fiul vitreg al lui Haakon, era judecat pentru viol și violență domestică, acuzații pe care le-a negat. Haakon și-a exprimat compasiunea față de presupusele victime și a spus că nu va fi prezent la proces.
„Îl susținem pe Marius în situația în care se află. Avem grijă și de ceilalți copii”, le-a spus el jurnaliștilor, în timpul unei vizite regale, adăugând: „Pentru mine, cel mai important lucru în aceste zile a fost să am grijă de turmă.”
În iunie, Marius a fost găsit vinovat pentru două dintre cele patru acuzații de viol și pentru o acuzație de violență domestică și a fost condamnat la patru ani de închisoare. Atât Marius, cât și procurorii au făcut apel împotriva sentinței.
Haakon, al patrulea rege al Norvegiei în era modernă
Haakon a devenit vineri al patrulea rege al Norvegiei în era modernă, perioadă începută în 1905, când țara și-a declarat independența deplină față de Suedia, iar populația a votat, prin referendum, pentru monarhie în locul republicii.
Prințul Carl al Danemarcei a devenit atunci regele Norvegiei Haakon al VII-lea, continuând numerotarea regilor norvegieni din perioada vikingă și medievală.
Strănepotul său a scris în autobiografia sa că, în cele din urmă, a ajuns să-și accepte rolul public: „Pot găsi sens și bucurie în el și pot încerca să le fiu de ajutor celorlalți.”
Dacă își păstrează numele, el va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, însă poate alege în continuare să-și schimbe numele.
Editor : C.S.
