Galerie Foto Cine sunt cardinalii care vor alege noul papă: 108 au fost numiți de papa Francisc. Cel mai tânăr este un ucrainean de 45 de ani
La data de 7 mai, 135 de cardinali cu drept de vot, provenind din 71 de țări, se vor reuni în Capela Sixtină pentru a alege noul Suveran Pontif. Dintre aceștia, 108 au fost numiți chiar de către papa Francisc, care de-a lungul pontificatului său a convocat zece consistorii pentru crearea de noi cardinali, informează presa italiană. Cel mai tânăr dintre participanți este ucraineanul Mykola Bychok, în vârstă de 45 de ani, episcop al Eparhiei Sfinților Petru și Pavel din Melbourne, Australia. Cel mai vârstnic cardinal elector este spaniolul Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop emerit al Madridului, care va împlini 80 de ani în luna mai.
Cum arată geografia conclavului
Conclavul care va alege viitorul Suveran Pontif este rezultatul unui echilibru între tradiție și o reprezentare globală din ce în ce mai diversificată. Colegiul cardinalilor cu drept de vot numără în prezent 135 de membri, toți sub vârsta de 80 de ani, provenind din 71 de țări.
Distribuția geografică a cardinalilor:
- 59 de cardinali provin din Europa, dintre care 19 sunt italieni,
- 37 sunt din America (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud),
- 20 din Asia,
- 16 din Africa,
- 3 din Oceania.
Această diversitate reflectă eforturile făcute în ultimii ani de papa Francisc de a transforma Colegiul Cardinalițial într-o instituție mai puțin eurocentrică și mai apropiată de realitățile Bisericii Catolice din întreaga lume.
Cel mai tânăr și cel mai vârstnic cardinal elector
Printre cei 135 de cardinali electori, cel mai tânăr este ucraineanul Mykola Bychok, în vârstă de 44 de ani, episcop al Eparhiei Sfinților Petru și Pavel din Melbourne, Australia.
Mykola Bychok reprezintă o generație mai tânără de lideri religioși, aleși în ultimii ani de papa Francisc, cu scopul de a întări prezența Bisericii în regiunile mai îndepărtate.
Printre cei mai tineri cardinali prezenți în conclav se numără Giorgio Marengo, misionar al Consolatei, originar din Piemont. La doar 50 de ani, el este prefect apostolic de Ulan Bator, în Mongolia, din anul 2020.
Cel mai vârstnic cardinal elector este spaniolul Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop emerit de Madrid, care va împlini 80 de ani pe 16 mai.
De asemenea, guineeanul Robert Sarah, prefect emerit al Congregației pentru Cultul Divin, va atinge această limită de vârstă o lună mai târziu.
Cine sunt cardinalii care au drept de vot
În prezent, din totalul de 252 de cardinali ai Bisericii Catolice, doar 135 au drept de vot în conclav.
Dintre aceștia:
- 108 cardinali au fost numiți de papa Francisc,
- 22 de Benedict al XVI-lea,
- 5 de Ioan Paul al II-lea.
Este pentru prima dată în istorie când o majoritate atât de clară a electorilor a fost creată de un singur papă. Francisc a convocat zece consistorii în timpul pontificatului său, un număr superior celor nouă consistorii convocate de Ioan Paul al II-lea.
În conclav va participa și cardinalul Angelo Becciu, fost prefect al Dicasterului pentru Cauzele Sfinților, care, deși a fost condamnat pentru delapidare și abuz în serviciu, și-a păstrat prerogativele cardinalițiale.
Procesul s-a încheiat în decembrie 2023 cu o sentință de 5 ani și 6 luni de închisoare, însă Becciu a făcut apel și se declară nevinovat.
Pe de altă parte, cardinalul Vinko Puljić, arhiepiscop emerit de Sarajevo, a anunțat că nu va putea participa la conclav din motive de sănătate.
Un conclav diversificat
Prin numirile făcute, papa Francisc a favorizat diversitatea și a consolidat prezența cardinalilor provenind din „periferii”, atât geografice, cât și existențiale.
Este semnificativ faptul că multe dieceze occidentale importante, precum Milano, Paris, Los Angeles și chiar Buenos Aires, nu mai au reprezentanți în Colegiul Cardinalițial.
În conclavul din mai 2025 vor fi prezenți și 34 de cardinali aparținând diverselor ordine religioase:
- 5 salezieni,
- 4 iezuiți (din ordinul căruia face parte și papa Francisc),
- 4 franciscani,
- 3 franciscani conventuali,
- 2 dominicani,
- 2 vincențieni,
- 2 redemptoriști,
- 2 verbiți,
- și alți reprezentanți din ordine misionare.
Această diversitate carismatică este considerată esențială pentru a răspunde provocărilor globale cu care se confruntă Biserica.
Ce teme se vor discuta înainte de vot
Înainte de începerea votului propriu-zis, cardinalii vor participa la Congregațiile Generale, unde vor avea loc dezbateri importante. Aceste întâlniri servesc atât la cunoașterea reciprocă a cardinalilor, cât și la stabilirea principalelor priorități pentru viitorul Bisericii Catolice.
Printre temele care vor fi discutate se numără:
- protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice,
- combaterea sărăciei și a inegalităților sociale,
- consolidarea prezenței Bisericii în regiunile afectate de război sau crize economice,
- reafirmarea atenției față de „periferiile” fizice și existențiale, așa cum le definea papa Francisc.
Editor : Ș.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
