Cine sunt kurzii și cum ar putea deveni arma secretă a lui Trump în războiul cu Iranul: „Nu au alți prieteni decât munții”

Kurzii, unul dintre cele mai mari popoare fără stat din lume, ar putea juca un rol important în conflictul dintre Statele Unite și Iran, în contextul în care administrația Trump analizează posibilitatea de a se baza pe grupările kurde pentru a deschide un nou front de presiune asupra regimului de la Teheran. Cu o populație estimată la 30–40 de milioane de persoane răspândite în Turcia, Iran, Irak și Siria, kurzii au o lungă istorie de conflicte cu guvernele din regiune și de cooperare militară cu Washingtonul. Milițiile lor, cunoscute sub numele de peshmerga, au dobândit reputația unor luptători eficienți, mai ales după rolul decisiv jucat în lupta împotriva grupării Stat Islamic, scrie The Guardian.

Unul dintre cele mai mari popoare fără stat din lume

Deși își leagă originile de mezi, un popor antic din Orientul Mijlociu, kurzii au rămas fără stat în urmă cu un secol, când granițele Orientului Mijlociu modern au fost trasate după prăbușirea Imperiului Otoman. Prinși în mod repetat în competiția politică violentă a unei regiuni instabile și obligați adesea să se bazeze pe propriile miliții, numite peshmerga, pentru apărare, kurzii spun că istoria lor dificilă și adesea sângeroasă i-a învățat că „nu au alți prieteni decât munții”.

În ciuda diversității semnificative din interiorul comunității, kurzii au o cultură distinctă, cu o limbă înrudită cu persana, care are numeroase dialecte, precum și tradiții proprii în materie de vestimentație, muzică, gastronomie și identitate.

Naționalismul kurd își are originile la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă visul unui stat propriu a fost în mod repetat spulberat, iar promisiunile făcute de-a lungul unui secol de puteri precum Marea Britanie și ulterior Statele Unite de a le sprijini aspirațiile naționale nu s-au concretizat. Majoritatea kurzilor sunt musulmani sunniți, dar există și minorități religioase importante.

Represiuni și conflicte în mai multe state din regiune

După al Doilea Război Mondial, o serie de regimuri autoritare și guverne din regiune au reprimat brutal comunitățile kurde, strămutând și ucigând comunități întregi. Puteri externe au încercat adesea să exploateze kurzii pentru a obține avantaje geopolitice, alimentând rivalități și diviziuni interne. Astfel de intervenții au avut frecvent consecințe dezastruoase pentru comunitățile kurde.

În Turcia, conflictul de lungă durată dintre forțele de securitate și Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație de stânga care inițial a luptat pentru un stat kurd independent și ulterior pentru autonomie, a provocat moartea a peste 40.000 de persoane și a dus la strămutarea multor locuitori din sud-estul țării.

În Irak, Saddam Hussein a folosit arme chimice împotriva kurzilor din nord.

După războiul din Golf din 1991, însă, aceștia au reușit să creeze o zonă semi-autonomă, pe care o administrează până în prezent.

Tensiuni și proteste în regiunile kurde din Iran

Regiunile kurde din Iran au o lungă tradiție de rezistență față de autoritatea centrală, care datează încă din perioada revoluției din 1979.

Mai recent, acestea au devenit un punct major de tensiune în timpul unui val amplu de proteste interne din 2022, declanșate de moartea în custodia autorităților a unei femei iraniene de origine kurdă.

De asemenea, zona a fost afectată de protestele antiguvernamentale izbucnite la sfârșitul lunii decembrie 2025, care au dus la mii de victime în ianuarie 2026.

În Siria, încercările de a construi o enclavă kurdă în timpul războiului civil din ultimul deceniu au eșuat în cele din urmă, în ciuda rolului esențial jucat de kurzi ca forțe terestre în campania coaliției conduse de Statele Unite pentru înfrângerea grupării Stat Islamic, atât în Siria, cât și în Irak.

Peshmerga, luptătorii care „înfruntă moartea”

Această campanie, care a costat numeroase vieți în rândul kurzilor, a consolidat reputația peshmerga – termen care înseamnă „cei care înfruntă moartea” – ca forță de luptă eficientă, a cărei cunoaștere a terenului, mobilitate și motivație pot compensa armamentul relativ limitat chiar și în fața unor adversari puternici.

Totodată, această experiență a consolidat legăturile cu oficiali și militari americani și a contribuit la perfecționarea unor tactici care ar putea fi folosite în perioada următoare dacă, așa cum s-a relatat, administrația Trump ar încerca să folosească luptători din grupurile kurde de opoziție din Iran pentru a slăbi actuala conducere de la Teheran.

Ce rol ar putea avea kurzii într-un conflict cu Iranul

Cu sprijin aerian și consilieri militari americani la sol, peshmerga ar putea prelua și controla teritorii din zonele kurde ale Iranului. Cu toate acestea, analiștii consideră că ideea că ar putea avansa mult dincolo de frontieră este nerealistă.

Scopul ar fi, mai degrabă, să oblige comandanții militari iranieni să redirecționeze trupe și resurse către zonele de frontieră, relativ marginale, și, eventual, să încurajeze alte comunități etnice din Iran să declanșeze propriile mișcări de opoziție, posibil tot cu sprijinul Statelor Unite.

Totuși, există numeroase riscuri – lucru bine cunoscut de liderii kurzi. Pentru moment, liderii kurzi principali din nordul Irakului insistă că vor rămâne neutri. Această poziție este de înțeles: atunci când izbucnesc războaie, kurzii ajung adesea prinși la mijloc, ceea ce le reamintește încă o dată că singurii lor protectori reali sunt munții în mijlocul cărora trăiesc.

Editor : Ș.A.