Circa 200 de ONG-uri georgiene au anunţat miercuri că vor refuza să se supună legii privind „influenţa străină”, adoptată cu o zi înainte la iniţiativa partidului de guvernământ, deşi au fost săptămâni de manifestaţii prin care populaţia şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de acest text ce riscă să deraieze parcursul proeuropean al ţării caucaziene, relatează AFP.
„Legea rusă nu va funcţiona în ţara noastră şi va rămâne o simplă bucată de hârtie căreia nimeni nu i se va supune”, au declarat miercuri aproape 200 de ONG-uri într-o declaraţie comună prin care sfidează guvernul.
Legea, criticată ca având potenţial de a limita libertatea şi denunţată de Occident, divizează profund societatea georgiană. De la începutul lunii aprilie, manifestaţiile opozanţilor legii au avut loc zilnic, reunind în mai multe rânduri zeci de mii de persoane, notează AFP, citată de News.ro.
Inspirat, potrivit opoziţiei, de o lege rusă utilizată de Kremlin pentru a scăpa de disidenţi, textul impune ONG-urilor şi mass-media care primesc cel puţin 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ strict.
Partidul de guvernământ „Visul Georgian”, care insistă asupra faptului că această legislaţie este menită doar să garanteze o mai mare „transparenţă”, a obţinut marţi adoptarea definitivă a textului prin vot în Parlament, trecând peste veto-ul preşedintei proeuropene Salome Zurabichvili.
Miza legii adoptate de Visul Georgian
Mai multe organizaţii, printre care filiala georgiană a Transparency International, au declarat pentru AFP că se aşteaptă ca activele lor să fie îngheţate şi activitatea lor să fie îngreunată odată cu intrarea în vigoare a legii.
În declaraţia lor de miercuri, ONG-urile au afirmat în special că legea „pune în pericol monitorizarea alegerilor parlamentare” prevăzute să aibă loc în Georgia în octombrie. "Dar noi, organizaţiile civile georgiene, promitem să apărăm alegerile şi vocea fiecărui alegător", au spus aceste organizaţii.
„Visul Georgian creează un sistem de guvernare fără presă critică sau grupuri civile capabile să se exprime împotriva regresului democratic în general şi a încălcărilor electorale în special”, a explicat Eka Gigauri, director executiv al Transparency International-Georgia. În opinia sa, „acest act legislativ rău intenţionat trebuie abrogat imediat, deoarece încalcă în mod direct dreptul la libertatea de asociere”. De asemenea, ea a făcut apel la autorităţi să pună capăt „campaniei de intimidare şi violenţă împotriva societăţii civile georgiene”.
Ameninţări
În timp ce legea îşi croia drum prin parlament, zeci de angajaţi ai unor ONG-uri importante au afirmat că au fost ţinta unor apeluri telefonice şi afişe jignitoare. De asemenea, mai multe personalităţi din opoziţie au afirmat că au fost atacate de agresori necunoscuţi, pe care i-au acuzat că au legături cu partidul de guvernământ.
Nona Kourdovanidze, preşedinta grupului pentru drepturi GYLA, cu sediul la Tbilisi, a declarat că „legea este neconstituţională şi stigmatizează ONG-urile”. De asemenea, „este inacceptabil să ne supunem unei legi care, aşa cum a spus Bruxelles-ul, este împotriva parcursului european al Georgiei”, a declarat ea pentru AFP.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat marţi că „regretă profund” adoptarea finală a legii, cerând ţării din Caucaz să „revină ferm pe calea UE”.
Washingtonul, prin intermediul unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a „condamnat”, de asemenea, un vot care a ignorat „aspiraţiile euro-atlantice ale poporului georgian”.
Deşi Georgia este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023, iar Visul Georgian susţine la nivel oficial obiectivul înscris în Constituţie de a adera într-o zi la UE şi la NATO, acest partid, aflat la putere din 2012, a sporit măsurile care, în opinia criticilor săi, apropie ţara de Moscova.
Marţi, mii de persoane au ieşit pe străzile din Tbilisi pentru a protesta în faţa parlamentului, aşa cum au făcut-o şi cu multe alte ocazii în săptămânile precedente.
Editor : Liviu Cojan
