Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Europa, dorește mai multe informații cu privire la amenințările hibride în creștere. El a solicitat aliaților să împărtășească mai multe informații despre atacurile hibride rusești, în contextul în care alianța se confruntă cu amenințări tot mai intense în întreaga Europă, relatează Politico.
Generalul american a solicitat în ultimele săptămâni aliaților să furnizeze detalii privind incidentele hibride și răspunsurile la acestea, pentru a oferi alianței o imagine mai clară asupra amenințărilor, au declarat doi diplomați NATO și o persoană familiarizată cu această chestiune, cărora li s-a acordat anonimatul.
Această inițiativă reflectă o provocare pentru NATO: aliații individuali dețin adesea informații diferite cu privire la operațiunile rusești suspectate, ceea ce poate încetini procesul de atribuire a responsabilității și îngreunează eforturile alianței de a identifica campaniile hibride transnaționale.
Propunerea ar putea ajuta, în cele din urmă, aliații să coordoneze și să accelereze atribuirea responsabilității pentru incidentele hibride către Rusia, au afirmat oficialii, permițând astfel un răspuns mai coerent. Problema a fost abordată și în cadrul unei reuniuni a celor 32 de generali de vârf ai alianței, care a avut loc săptămâna trecută la Copenhaga.
Un schimb mai intens de informații ar putea, de asemenea, să-l ajute pe Grynkewich să înțeleagă vulnerabilitățile din cadrul alianței — un aspect care ar putea fi utilizat în planificarea viitoare a războiului, precum și pentru a reduce riscul de erori de calcul și de escaladare neintenționată, au afirmat oficialii.
Creșterea numărului de tentative de sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian din partea Rusiei în ultimele săptămâni a pus NATO într-o situație dificilă. Deși alianța afirmă că răspunde la „comportamentul nesăbuit” al Moscovei, NATO dispune de mijloace limitate pentru a face față Rusiei fără a recurge la un răspuns militar convențional care riscă o escaladare mai amplă.
Capitalele acuză Moscova că trimite drone și rachete în spațiul lor aerian și că desfășoară tentative de sabotaj, precum complotul dejucat împotriva aeroportului din Leipzig, din Germania, luna trecută.
Chiar în această săptămână, dronele au pătruns în spațiul aerian al Moldovei și al României în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din noaptea de miercuri. Polonia a mobilizat avioane de vânătoare după ce un elicopter rus a încălcat pentru scurt timp spațiul său aerian, iar drone rusești au zburat în apropierea frontierei sale cu Ucraina.
Unii lideri europeni au tras, de asemenea, semnalul de alarmă cu privire la o posibilă incursiune rusă într-o țară NATO. În ciuda avertismentelor, NATO nu și-a modificat până în prezent evaluarea amenințării și afirmă că nu vede nicio amenințare iminentă de atac din partea Rusiei.
Este posibil ca utilizarea inițială a acestei abordări să dea deja rezultate. Persoana familiarizată cu această chestiune a afirmat că implicarea Rusiei în incidentul de la Leipzig probabil nu ar fi fost identificată atât de rapid fără ajutorul NATO.
Cu toate acestea, orice măsură care depășește schimbul voluntar de informații ar necesita probabil un consens din partea aliaților, au declarat oficialii. „Nu există nicio discuție concretă pe această temă în acest moment”, a spus unul dintre diplomații NATO.
În altă ordine de idei, NATO urmează să dezvăluie în noiembrie un nou parteneriat cu operatorii privați ai infrastructurii energetice critice, pentru a consolida protecția acestora împotriva atacurilor hibride rusești din ce în ce mai frecvente, potrivit unui înalt oficial NATO.
Programul, inspirat din programul „Baltic Sentry” al NATO, menit să atenueze amenințările la adresa infrastructurii submarine critice, va cuprinde trei elemente, au precizat aceștia: informări privind amenințările adresate operatorilor, exerciții comune și o „cutie cu instrumente” împotriva dronelor, a inteligenței artificiale de frontieră și a amenințărilor fizice.
Unii aliați au luat în considerare opțiuni precum intensificarea eforturilor de protejare a infrastructurii critice și deschiderea unei dezbateri privind tipul de atac hibrid care ar putea declanșa clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al alianței, deși alți aliați au respins această idee ca fiind inacceptabilă.
„Articolul 5 este în mod deliberat ambiguu, așa că nu vom spune niciodată cu exactitate când este sau nu declanșat articolul 5”, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, la un eveniment din Iowa.
Grynkewich a confirmat ulterior această măsură pentru Reuters, subliniind că Alianța va „rămâne calmă și încrezătoare” în gestionarea riscurilor asociate atacurilor hibride.
Editor : M.C
