Uniunea Europeană trebuie să majoreze cantitatea de energie regenerabilă pe care o utilizează şi în paralel să scadă consumul de energie până în 2030, conform propunerilor publicate miercuri de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să îşi atingă noile obiective mai ambiţioase vizând reducerea emisiilor poluante, transmite Reuters.
Printre propunerile prezentate miercuri de executivul comunitar se numără şi majorarea la 40% a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie în 2030, de la aproximativ 20% în 2019. Noua ţintă înlocuieşte precedentul obiectiv referitor la o pondere de 32% a regenerabilelor în mixul energetic, care potrivit estimărilor Comisiei Europene, este pe cale să fie îndeplinit.
Prin Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este de 27,9%. Cu toate acestea, în anul 2019, Comisia Europeană a recomandat României să majoreze, până la „cel puţin" 34% ţinta privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, reprezentând contribuţia României la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030, transmite Agerpres.
Tot miercuri, Comisia Europeană a propus înăsprirea normelor care determină dacă energia rezultată de pe urma arderii lemnului poate fi clasificată drept regenerabilă. Conform executivului comunitar, centralele pe biomasă cu o capacitate de cel puţin 5 MW trebuie să îndeplinească criteriile de sustenabilitate referitoare la utilizarea bioenergiei şi să permită o reducere substanţială a emisiilor comparativ cu arderea de combustibili fosili. În prezent, centralele pe biomasă cu o capacitate mai mică de 20 de MW sunt scutite de la îndeplinirea acestor cerinţe.
De asemenea, Comisia Europeană a propus stabilirea unui obiectiv pentru toate statele membre UE, astfel încât acestea să îşi scadă consumul de energie cu 9% până în 2030, comparativ cu consumul de energie preconizat pentru acea dată conform planurilor actuale. Pentru a atinge acest obiectiv, ţările membre vor trebui să introducă măsuri care să diminueze consumul final de energie cu 1,5% în fiecare an, începând din 2024 şi până în 2030, adică aproape o dublare faţă de cerinţa actuală de reducere a consumului final de energie, cu 0,8% pe an. Această reducere ar putea fi realizată prin izolarea clădirilor sau instalarea unor sisteme de încălzire şi răcire mai eficiente energetic.
Citește și: Comisia Europeană adoptă „Fit to 55”. Renovarea ecologică a clădirilor din întreaga Uniune împarte Europa în două
În prezent, Europa renovează, în fiecare an, doar 1% din clădiri, astfel încât acestea să economisească energie. Bruxelles-ul speră că ţările membre vor profita de fondul european de redresare și reziliență, în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru a lansa un val de programe de renovare energetică a clădirilor, ceea ce va stimula crearea de locuri de muncă în sectorul construcţiilor.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, ca ţările membre să renoveze, în fiecare an, 3% din clădirile deţinute sau ocupate de instituţiile publice, pentru a le transforma în „clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero". Ar fi incluse spitalele, clădirile guvernamentale, şcolile şi locuinţele sociale şi ar însemna renovarea a peste 700.000 de clădiri în fiecare an, potrivit estimărilor industriei de construcţii.
Tot acest pachet de măsuri, denumit „Fit for 55", care mai include o taxă pe combustibil şi reformarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), trebuie negociat cu ţările membre UE şi cu Parlamentul European, un proces care ar putea dura aproximativ doi ani.
Editor : Marco Badea
