Mega-scandal de corupție. Tot ce trebuie să știți despre cel mai mare tun financiar din istoria Braziliei

Data actualizării: Data publicării:
lava-jato-carwash-brazil-corruption

O dilemă de nuanță în titlurile din presa internațională legată de peisajul politic brazilian din ultimii ani: este „Lava Jato” („Spălătoria Auto”) cel mai mare scandal de corupție din istorie sau doar din Brazilia?

Ceea ce debutase, în urmă cu trei ani, ca o investigație mai mult sau mai puțin paltipantă în subteranele unor spălări de bani a devenit rapid un caz de dimensiuni epice, aducând la lumină o rețea vastă de corupție cu tentacule puternice în clasa politică braziliană și în sectorul corporațiilor.

Rezumată scurt, povestea este următoarea: toate ițele financiare ale rețelei „Lava Jato” duc către compania petrolieră Petrobras. Procurorii anticorupție din Brazilia susțin că o salbă de companii private din diverse țări au acceptat să plătească mite uriașe unor politicieni și directori de companii petroliere pentru a câștiga licitații publice profitabile cu Petrobras.

Îndelungile căpușări de către companiile străine ale rezervelor de petrol de sub dominația Petrobras au redus gigantul petrolier, în prezent, la stadiul unei relicve economice.

Deși „lista Jato”, cu persoanele implicate în acest thriller politic, nu a fost făcută publică, printre numele grele de politicieni vehiculate inițial s-au numărat cinci miniștri din guvernul conservator al președintelui brazilian Michel Temer, printre care și ministrul de Externe Aloysio Nunes, precum și președinții celor două camere parlamentare. Între timp, anumiți pioni ai afacerii multifurcate au început să cadă. În iunie 2017, un fost ministru de Finanțe din timpul președinților Luiz Inacio Lula da Silva și Dilma Rousseff, Antonio Palocci, a fost condamnat la peste 12 ani de închisoare, pentru deturnarea a mai mult de 2 miliarde de dolari de la gigantul Petrobras. Cu o lună mai devreme, Curtea Supremă Federală a Braziliei dădea undă verde pentru ca șeful statului, Michel Temer, să poată fi interogat în cadrul anchetelor. Iar proporțiile celor investigați au ajuns până la o treime din membrii Senatului și mai mai mult de jumătate dintre angajații din administrația prezidențială.

 

Trafic cu măgari

 

Rutele de profit ale tranzacțiilor frauduloase internaționalizează constelația beneficiarilor și nu se rezumă doar la bani în numerar. Potrivit The Guardian, toți cei implicați în afacere au primit mită sub formă de mașini luxoase, lucrări scumpe de artă, ceasuri Rolex, iahturi sau elicoptere. De asemenea, sume uriașe au fost depuse în conturi din Elveția ori au fost spălate prin intermediul unor afaceri imobiliare sau mici companii-paravan, complicând astfel harta banilor. Poate una dintre cele mai „exotice” piese din puzzle, depistate de procurori, este folosirea unor transporturi de catâri în intestinele cărora fuseseră asunse fișicuri de bancnote.

În ceea ce privește Petrobras, nu vorbim doar de un mamut industrial, ci și de un organ vital al economiei la scara Americii de Sud. Ani de zile, compania a deținut cea mai mare valoare de piață din America Latină și a fost locomotiva unei aventuri economice emergente care a încercat să exploateze cea mai mare descoperire petrolieră din secolul XXI pe teritoriu sud-american: pungile uriașe de petrol din largul coastelor din Rio de Janeiro.  

 

„Factorul” Temer

 

Revenind în prezent, pe 8 iulie, poliția federală din Brazilia a anunțat că va trage pe linie moartă unitatea independentă care investighează „Spălătoria” și că unitatea va fi absorbită într-o divizie anti-corupție mai mare, relatează The Washington Post. Decizia a fost „împachetată” public ca o remaniere birocratică a unității, dar societatea civilă consideră ca aceasta nu este altceva decât o manevră de a submina investigațiile care ar putea schimba din temelii panorama politică a Braziliei. Hotărârea vine și pe fondul tăierilor drastice, din luna mai, din bugetul unității de investigație. Conform sursei citate, procurorii care lucrează la cazuri spun că sfera investigațiilor va fi de-acum încolo una considerabil restrânsă. „Este o tentativă deliberată de a obstrucționa justiția din partea unui președinte care este implicat în invesitgația Spălătoriei Auto”, a declarat Randolfe Rodrigues, un senator din opoziție.

Operațiunea „Spălătoria Auto” a fost apreciată de către organizațiile internaționale anti-corupție ca fiind un cap de pod spre o epocă mai transparentă în politica braziliană, iar unitatea a primit din partea Transparency International Premiul Anti-corupție pentru „condamnarea unor politicieni de rang înalt și directori de companii considerați anterior de neatins”.

Decizia de a dizolva unitatea independentă vine la câteva săptămâni distanță după ce președintele Braziliei, Michel Temer, a fost acuzat că ar fi acceptat 150.000 de dolari mită de la o companie din industria alimentară care este vizată de investigațiile procurorilor.  

În august 2016, președintele de atunci al Braziliei, Dilma Rouseff, avea să fie destituită de către Parlament, în urma unei procedure juridico-politice controversate. Dilma Rousseff este bănuită că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcţia de preşedinte al Braziliei. Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 şi 2015. Ea ar fi ''cosmetizat'' în mod intenţionat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor şi a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un ''delict de responsabilitate'', prevăzut în Constituţie. Acest episod avea să concentreze, printr-un efect domino, atenția publicului spre fraudele „orgiastice” de la Petrobras.

Dincolo de aceste aspecte, o stare de fapt nu poate fi trecută cu vederea: însăși „geometria” politică a Braziliei face ca statul sud-american să fie foarte vulnerabil în fața corupției. Cu zeci de partide și alegeri pe trei nivele – local, federal și statal -, campaniile electorale sunt extrem costisitoare și aproape nicio formațiune politică nu poate obține o majoritate. Această situație face ca păstrarea puterii să fie permanent supusă unui regim de negocieri în care partidele sunt cel mai adesea plătite cu sume enorme pentru a forma o coaliție de guvernare.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri