Criza care a învățat Danemarca să devină o țară verde: „Dintr-odată, nu mai mergea nicio maşină, pentru că nu mai aveam benzină”

Cristina Cileacu
Parcare de biciclete in copenhaga
Parcarea uriașă de bibiclete din apropierea gării centrale din Copenhaga Foto: Guliver/GettyImages

Am putea începe spunând: în timp ce în România se taie păduri, în Danemarca se împădureşte. Dar comparaţia ar fi simplistă. Aşa că vom formula altfel: numărul de hectare împădurite din Danemarca este în creştere constantă. Danezii sunt printre primii în Europa la reciclare. Danemarca este numărul unu mondial la sustenabilitate. Şi mai sunt exemple. Întrebarea este, pe noi cine ne împiedică să facem măcar pe jumătate la fel? Ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Soren Jensen, vorbește într-un interviu pentru Digi24 despre soluţiile practice, valabile pentru toată lumea. 

100 de milioane de hectare de pădure au dispărut de pe planetă în ultimii 20 de ani. Tăierea pădurilor afectează grav Africa-subsahariană, Asia de Sud-Est, America Centrală şi Latină. Copacii dispar în principal pentru ca terenul să fie folosit pentru agricultură, dar şi din cauza dezastrelor naturale, incendiilor sau furtului de lemn. Există însă şi exemple pozitive. Danemarca şi-a crescut constant suprafeţele împădurite de la 3%, la începutul secolului al IX-lea, la 14,6%, în prezent.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Subiectul pe care l-am ales pentru astăzi este schimbarea climatică. Un exemplu este Danemarca, unde creşte zona împădurită. Cum aşa?

Søren Jensen, ambasadorul Danemarcei în România: Ei bine, aşa, pentru că vrem în principiu să compensăm pierderile de pădure din alte părţi. De asemenea, de-a lungul timpului, Danemarca a pierdut şi ea multă pădure din cauza propriei dezvoltări a agriculturii, deci a apărut această mişcare de recâştigare şi replantare a pădurilor, încercăm să recâştigăm şi pădurile sălbatice, iar acest lucru a fost făcut în principal în regiunile agricole. Fermierii au fost încurajaţi să renunţe la terenurile care sunt mai puţin utilizabile, dar şi la terenuri care sunt critice pentru emisia de CO2 şi sunt astfel de terenuri. De asemenea, este o nouă tendinţă de a se combina agricultura şi pădurea, sistemul agroforestier, lucru început chiar de un român, dl Dacian Cioloş, în vremea în care era comisar european şi care a fost printre primii care au introdus acest concept.

Cristina Cileacu: Şi din moment ce terenul este luat de la agricultură, pentru că iniţial, când s-au tăiat pădurile, terenul a fost folosit pentru agricultură, iar acum este invers, nu va fi afectată agricultura?

Søren Jensen: Când am luat terenurile cu pădure şi le-am făcut agricole, agricultura nu era la fel de eficientă cum este astăzi. Astăzi este mult mai eficientă şi se utilizează totul mai bine, este o mai bună înţelegere a ştiinţei decât era în acele vremuri, aşa că nu sunt îngrijorări imediate pentru producţiile agricole. Avem producţii mari, exportăm destul de multă mâncare spre alte ţări, deci nu este o problemă.

„Mai catolici” decât directivele UE

Mai puţine emisii de gaz de seră cu 55% în Uniunea Europeană, până în 2030, comparativ cu anii '90 şi o Europă neutră climatic până în 2050. Propunerea făcută de Comisia Europeană la recentul discurs despre starea naţiunii face deja obiectul unei dezbateri intense între statele membre. Danemarca iese în evidenţă şi aici.

Cristina Cileacu: Dacă privim spre Uniunea Europeană, vedem că este un plan mare al Comisiei Europene pentru reducerea la 55% a emisiilor de gaz de seră, până în 2030. Credeţi că acest plan este realist pentru întreaga Uniune Europeană?

Søren Jensen: Nu va fi ceva uşor, cred că răspunsul scurt este că da, trebuie să fie realist, pentru că dacă nu ne impunem ţinte pe care să le atingem, putem fi siguri că nu vom ajunge acolo. Dacă ne impunem ţinte putem spera că le atingem sau măcar că vom fi cât de aproape se poate. Dar acest lucru presupune multă muncă, implicare, multă voinţă politică pentru a pune lucrurile în practică. Danemarca, bineînţeles, a setat standarde şi mai înalte. Noi vrem o reducere la 70% a emisiilor de gaz, până în 2030 şi sperăm că Danemarca poate fi un lider în această direcţie, prin exemplu, prin a arăta ce tehnologii şi metode pot fi folosite când vrei să schimbi ceva şi să atingi astfel de rezultate.

„Danemarca a fost pedepsită”

Cristina Cileacu: Şi în cazul Danemarcei, din moment ce spuneţi că Danemarca a stabilit un standard mai înalt, cum poate fi făcut acest lucru, astfel încât să nu fie afectată prea mult economia şi în acelaşi timp să faci oamenii să se simtă bine, deși partea economică este foarte importantă.

Søren Jensen: În primul rând, legat de faptul că oamenii trebuie să se simtă confortabil, cred că poţi atinge aceste ţinte doar dacă oamenii colaborează. Nu cred că poţi spune unei ţări: trebuie să faci asta pentru că aşa este corect. Este deci important ca oamenii să simtă că acesta este lucrul corect pe care trebuie să-l facă. Ei trebuie să înţeleagă. Efectele schimbării climatice vor fi resimţite de toţi. Toată lumea din Danemarca, toată lumea din România va simţi efectele schimbărilor climatice. Deja în România se simt, mai multă secetă, mai multe ploi, nu este doar un lucru anume. Sunt oameni care îi spun "ciudăţenie globală" în loc de încălzire globală. Avem un mediu mai ciudat. Iar oamenii înţeleg asta, vezi în statistici că românii că înţeleg asta, că sunt preocupaţi de aceste lucruri. Deci, ca să poţi schimba ceva ai nevoie de implicarea oamenilor. Încă un lucru. Exemplul danez cred că l-am încercat deja. În 1973, îmi pare rău că mă întorc în timp, dar în 1973 eram 100% dependenţi de petrolul din Orientul Mijlociu. A venit criza petrolului, Danemarca a fost pedepsită, n-am avut niciun fel de petrol pentru o vreme şi în următorii 20-25 de ani am devenit complet independenţi de petrolul din Orientul Mijlociu. Inclusiv prin producerea propriei noastre energii, o parte din ea sustenabilă. Aşa că noi am arătat deja că poţi face schimbări. Multe erau bazate pe carburant fosil, acum depăşim şi această fază. Sunt lucruri care pot fi făcute, se pot face schimbări dacă eşti dispus să te implici.

Oameni care merg cu bicicleta prin Copenhaga
Oamenii preferă să meargă pe bicicletă prin Copenhaga. În fundal este Palatul Christiansborg Foto: Guliver/GettyImages

Oamenii săraci, cei mai afectați de schimbările climatice

Cristina Cileacu: Bineînţeles, vorbiţi despre Danemarca, dar ştim că în ţara dvs mediul este în general tratat cu respect. Spuneaţi că implicaţi oamenii. Cum pot fi implicaţi oamenii, când economia unei ţări este mai puţin prosperă, iar oamenii sunt îngrijoraţi de viaţa zilnică şi nu le pasă prea mult de salvarea planetei, ca să fim cinstiţi?

Søren Jensen: În primul rând, în Danemarca nu am implicat oamenii, ci cred că mai degrabă este puţin invers. De fapt politicienii s-au adaptat. În Danemarca, mediul, chestiunile legate de mediu, schimbarea climatică au fost chestiuni importante la ultimele alegeri. Iar rezultatul acestor alegeri are multe de a face cu viziunile legate de schimbarea climatică. Nu poţi fi suficient de "verde", doar cei mai "verzi" au câştigat alegerile. Aşa că aş spune că de fapt oamenii sunt cei care forţează parlamentul şi guvernul, aşa cum ar trebui să fie. Dar, bineînţeles, pentru oamenii săraci este o provocare. Pe de altă parte, oamenii săraci sunt cei mai afectaţi de schimbările climatice. Riscul de a avea anumite consecinţe economice ar fi mai redus acum, decât ar fi dacă nu faci nimic în această privinţă, în special pentru săraci. Agricultorii care sunt dependenţi de terenurile fertile, de ploaie, să nu aibă parte de secetă, oamenii din industrii care trebuie să-şi păstreze locurile de muncă, pentru că "industriile negre" (n.r. poluatoare) vor deveni irelevante, nu vor mai fi competitive. Vor fi din ce în ce mai multe ţări care vor cere să aibă produse mai curate. Aşa că pentru toată lumea este un avantaj să se schimbe. Lucrurile care dor pe termen scurt sunt, sper, cele care te vor face să trăieşti mai bine pe termen lung. Cine vrea o lume în care spunem, da, n-am făcut nimic, ne-am păstrat obiceiurile, dar nu mai este o lume pentru copii sau nepoţii noştri.

Cel mai verde oraș din lume

Sustenabilitatea devine sinonimă cu Danemarca, pentru că ţara ocupă locul unu mondial la acest capitol. Copenhaga este de altfel considerat cel mai verde oraş din lume, pentru că administrarea locală şi stilul de viaţă al cetăţenilor sunt construite în jurul respectării mediului.

Cristina Cileacu: Aţi folosit mai devreme un cuvânt, sustenabilitate, iar ţara dvs este numărul unu în lume, trebuie să spunem asta, dacă vorbim despre traiul sustenabil. Daţi-ne nişte exemple pentru publicul nostru, ca să înţelegem ce înseamnă acest lucru în viaţa de zi cu zi.

Søren Jensen: Micile exemple pot fi că în sistemul pe care îl avem deja de câţiva ani, de câte ori cumperi o sticlă, de plastic, de sticlă, de vin, plăteşti ceva pentru sticlă. Dar te poţi întoarce să aduci sticla la magazin şi de la magazin se duce spre refolosire, spre reciclare. Acest sistem este implementat de mult, asta înseamnă că nu vei găsi vreo sticlă sau vreo doză pe jos, prin Danemarca, pentru că dacă cineva aruncă una, altcineva o va ridica. Acesta este doar un exemplu mic, practic, din viaţa obişnuită. Alte exemple sunt alte tipuri de sustenabilitate prin care încercăm să reciclăm. Nu doar sticle, dar şi gunoiul. Acum cele mai multe case daneze au cel puţin 5 lucruri diferite pe care trebuie să le sorteze în gunoiul obişnuit: carton, hârtie, platic, sticle, mâncare, care sunt reciclate, refolosite. Unele sunt pur şi simplu transformate în produse noi, altele sunt transformate în compost şi folosite în tot felul de producţii, inclusiv producerea de căldură, biomasă, iar altele sunt folosite pentru alte lucruri, hârtie, compost, lucruri de acest gen. Aşadar vorbim despre un sistem care trebuie construit, care trebuie să aibă creştere de undeva, trebuie să fie viabil, nu ar trebui să fie susţinut de stat, iar acest lucru se întâmplă deja în Danemarca, dar şi în multe alte ţări, ca să fiu sincer. Se întâmplă în multe alte ţări europene în prezent.

Lebede și rațe pe lac în Copenhaga
Lebede și rațe pe un lac din Copenhaga Foto: Guliver/GettyImages

Cristina Cileacu: Dar nu este puţin inconfortabil pentru oameni? Cum te poţi să te obişnuieşti să ai cinci tomberoane de gunoi?

Søren Jensen: A fost introdus şi la mine acasă sistemul, în timp ce eu eram în România. Şi de câte ori sunt acasă, soţia mea îmi spune: aminteşte-ţi să pui asta colo, cealaltă dincolo şi foarte repede, trebuie să spun, m-am obişnuit. Nu cred că este o problemă. Este una dintre non-problemele pe care le avem când discutăm despre sustenabilitate.

Cum funcţionează un oraş inteligent

Smart city, adică oraş inteligent. Auzim de câţiva ani despre concept, dar ce înseamnă de fapt? Oraşul devine un fel de ecosistem în care tehnologia ajută oamenii. O reţea inteligentă de maşini, conectate între ele wireless, prelucrează date despre trafic, colectarea gunoiului, distribuţia energiei, mijloacele de transport în comun şi aşa mai departe şi calculează cele mai bune soluţii pentru eficientizare. Cetăţenii se pot şi ei conecta la această reţea prin dispozitivele personale.

Cristina Cileacu: Din moment ce discut cu ambasadorul danez, trebuie să întreb, pentru că ţara dvs este foarte bună şi la asta, despre oraşele inteligente. Ce este un oraş inteligent?

Søren Jensen: Un oraş inteligent este mai multe lucruri. Nu cred că poţi spune smart city (n.r. oraş inteligent) doar descriind un lucru. De exemplu, la Copenhaga înseamnă să le permiţi oamenilor să folosească oraşul într-un mod inteligent. De secole, Copenhaga are o zonă portuară foarte frumoasă, dar nu a fost niciodată folosită pentru scopuri recreaţionale. Încet, vasele care intrau în port s-au împuţinat, iar administraţia oraşului a reuşit să cureţe portul. S-a asigurat că sistemul de canalizare nu curge în port, că nu mai este poluare. Iar acum, în ultimii cinci ani, este chiar posibil să înoţi în port, deci oamenii înoată la propriu, se bucură de viaţă pe coastă, pe plajă, dar înoată în port, este o şansă uimitoare.

Cristina Cileacu: Deci pot spune că un oraş inteligent este cel în care oamenii chiar trăiesc, nu maşinile, vasele etc

Søren Jensen: Da. Sigur, noi avem anumite avantaje în Danemarca, pentru că suntem o ţară plată, dar de exemplu faptul că jumătate din cetăţenii Copenhagăi merg la serviciu, la şcoală, zilnic, pe bicicletă, desigur face ca situaţia traficului de la noi să fie mai bună decât ceea ce experimentăm, de exemplu, zilnic, aici, în Bucureşti. Poluarea este mai scăzută şi înghesuiala este redusă. Oamenii petrec mai puţin timp în cozi, chiar dacă tot sunt cozi, uneori cozi de biciclete. Ceea ce este o altă experienţă.

copenhaga cel mai verde oras
Vedere panoramică a orașului Copenhaga Foto: Guliver/GettyImages

Insula eolienelor

Cristina Cileacu: Este un alt tip de coadă. Să revenim puţin la propunerea de plan a Comisiei Europene de a reduce emisiile de gaz de seră. Nu va fi aceasta o lovitură dură pentru industriile din Europa?

Søren Jensen: Poate fi, sunt schimbări care trebuie făcute. În primul rând, fiecare ţară trebuie să se uite la amestecul de energie pe care îl are. Problema majoră este reprezentată evident de combustibilii fosili, cărbunele, în principiu, dar şi gazul, cu timpul. Ele trebuie înlocuite cu surse mai sustenabile de energie, în principal vânt, energie solară. Dar vântul poate fi pe uscat sau pe apă. Iar unul dintre lucrurile pe care noi am reuşit să le facem în ultimii ani, 10-15 ani, a fost să creştem utilizarea vântului între energiile pe care le folosim. Iar scopul este ca până în 2030 să avem în mare parte producţii sustenabile de energie, cum este de exemplu cea a vântului. Construirea de parcuri eoliene pe apă, ne pregătim să construim o întreagă insulă artificială în Marea Nordului, care va produce 2-4 GW.

Cristina Cileacu: Este o insulă doar pentru energie?

Søren Jensen: Doar pentru turbinele eoliene, pentru a produce cu ajutorul vântului. Iar când ai acest tip de producţie electrică, poţi începe să produci alte tipuri de combustibili, combustibili prietenoşi cu mediul, care pot fi folosiţi pentru aviaţie sau chiar şi pentru automobile, în timp, doar pentru că avem acces la o sursă bună de energie, una sustenabilă. Deci, este ceva ce se poate face. România are şi ea o porţie bună de energie sustenabilă, pentru că aveţi energie hidroelectrică, aveţi potenţial să produceţi mai multă energie eoliană, aveţi deja, dar puteţi mai mult şi aveţi şi posibilitatea de a construi centrale eoliene şi pe apă, ceva ce sigur companiile daneze ar fi bucuroase să vă ajute să faceţi.

Oamenii vor dori în continuare să conducă mașini. Ce-i de făcut?

Cristina Cileacu: Am avut experienţa pandemiei şi cei mai mulţi dintre noi am fost nevoiţi să stea în case. Aşa am văzut că planeta a respirat puţin. Dar acum suntem din nou afară şi vedem că obiceiurile proaste continuă de unde s-au oprit. Credeţi că oamenii vor înţelege că trebuie într-adevăr să luăm o pauză şi că într-adevăr trebuie să fim mult mai responsabili? Vreau să spun ce ar mai putea planeta să facă, ca să ne determine să înţelegem?

Søren Jensen: Este dificil. Trebuie să spun că am stat aici, în Bucureşti, în timpul stării de urgenţă. A fost fantastic să pot să mă plimb prin oraş, să mă bucur de păsări, de sunetul păsărilor, nu sunetul traficului, pe care îl auzim acum. Cred că mulţi oameni au văzut ce înseamnă ce spuneai tu, că Pământul a putut să respire şi cred că dacă vrem să dăm planetei o şansă să respire, trebuie să-i dăm opţiunile de care are nevoie. Asta înseamnă să reducem combustibilii fosili, la trafic, la motoarele cu ardere internă şi să mergem mai mult pe motoare electrice şi, mai târziu, pe alte tipuri de tehnologie, hidrogen şi alte lucruri pe care le-am folosit pentru maşini. Oamenii vor dori în continuare să conducă maşini şi chiar şi ţări „verzi” ca a mea nu spun că nu ar trebui să nu mai conducem maşini. Ele vor continua să existe. Dar putem conduce mai „inteligent” şi cred că un bun slogan este că trebuie să reconstruim, trebuie să ne reconstruim economiile după criza provocată de Covid, dar trebuie să construim mai bine, mai bine şi mai verde.

Este mai greu să fii corupt, dacă se poate verifica totul online

Digitizare, adică trecerea acţiunilor de la analog la digital, continuată cu digitalizare, adică utilizarea avantajelor digitale. Un exemplu pentru primul caz poate fi stocarea documentelor medicale ale unui pacient în computer, în loc de dosar cu şină. Pentru a doua situaţie, avem de pildă cumpărăturile pe care ni le scanăm singuri la supermarket, fără ajutorul unui casier. Pe scurt, mai mult timp pentru noi.

Cristina Cileacu: Va ajuta digitalizarea la această construcţie a economiei într-o manieră mai inteligentă?

Søren Jensen: Cred că digitalizarea ajută în multe feluri. Digitalizarea ajută şi la formarea unui dialog democratic, sunt şi provocări, din cauza ştirilor false şi alte lucruri, dar în esenţă ne face să fim mai deschişi, mai transparenţi. Este mai greu să fii corupt, dacă se poate verifica totul online. De asemenea ne dă şi posibilitatea să ne întâlnim, să ne conectăm, fără să fie nevoie de întâlniri fizice chiar de fiecare dată. Ceea ce înseamnă că nu este nevoie chiar de fiecare dată să zburăm cu avioanele, lucru care este în continuare un mare producător de CO2, nu trebuie chiar de fiecare dată să ne folosim maşinile, pentru că putem să ne întâlnim şi online, deşi chiar este mai plăcut să ne întâlnim fizic. Şi tot felul de alte lucruri mai mici, oamenii stau la coadă pentru documente, de pildă, la notar sau în alte locuri. În Danemarca totul este online, poţi intra online să-ţi obţii documentele, să te ocupi de tranzacţii bancare, de plata impozitelor sau să încerci să nu-ţi plăteşti taxele... Aşa că se întâmplă multe online, deci digitalizarea este o metodă de a deschide multe uşi în acelaşi timp, multe dintre ele sunt benefice şi pentru mediu.

„Câțiva pași mici” în România

Cristina Cileacu: Trebuie să vă întreb, românii sunt într-un fel, danezii, altfel, dar una peste alta, oamenii sunt la fel în toată lumea. Cât de greu a fost în ţara dvs să se înţeleagă la nivel general că este cazul să se facă ceva, că ceva trebuie schimbat pentru ca oamenii să poată trăi mai bine

Søren Jensen: Cum am spus, experienţa din 1973, când dintr-odată, nu mai mergea nicio maşină, pentru că nu mai aveam benzină, a fost un şoc. Iar asta are tendinţa să funcţioneze, are tendinţa să-i impresioneze pe oameni. Îţi reamintesc că Groenlanda este parte din Danemarca, aşa că vedem de mulţi ani cum calota glaciară a insulei dispare şi atinge cote istorice din cauza încălzirii globale. Aşa că majoritatea danezilor sunt destul de conştienţi de aceste schimbări şi le văd întâmplându-se, nu este doar o teorie despre care vorbesc nişte oameni de la Bruxelles sau New York. Este o un fenomen real. Danemarca este o ţară plată, aproape de coastă, dacă va creşte nivelul mării suntem de asemenea în pericol să ne pierdem teritoriile. Aşa că pentru noi este o chestiune reală, aşa cum este şi pentru români. Românii vor fi şi ei afectaţi. Agricultura, oraşele, temperaturile crescute vara, iernile tot mai reci. Toţi vom fi afectaţi.

Cristina Cileacu: Sunteţi în România de ceva timp, deci ne cunoaşteţi tot mai bine, faţă de momentul când aţi ajuns aici. Credeţi că în cei câţiva ani de când sunteţi aici s-a schimbat ceva din acest punct de vedere, al mediului, al felului în care oamenii tratează mediul?

Søren Jensen: Cred că sunt câţiva paşi mici. Văd mai mult angajament la nivel local, văd că tinerii se implică mai mult în chestiunile legate de mediu, încă mai este nevoie ca lucrurile să se transforme în acţiuni directe, dar văd că lucrurile se întâmplă. Văd, de pildă, că preşedintele vostru are acum un consilier pe probleme de mediu, lucru care este un alt pas. Şi mai sunt şi alţi paşi care se fac. Deci, cred că România merge în direcţia corectă, vedem că România are şi un rol constructiv în negocierile cu UE pentru ca aceste chestiuni să devină realitate, nu blocaţi decizii şi chiar dacă ţintele sunt ambiţioase, cred că România va fi implicată ca să le facă să se întâmple.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate