Cum a reușit Chile să aibă succes în campania de vaccinare. Rolul pe care l-a jucat președintele

Cristina Cileacu Data publicării:
un cadru medical cara o ladă frigorifica cu vaccinuri trecand pe langa un panou pe care scrie in spaniola „eu ma vaccinez”
Campania de vaccinare în Chile a început la 24 decembrie Foto: Guliver/Getty Images

Președintele statului Chile, Sebastian Piñera, a avut o idee inedită, care s-a dovedit a fi funcțională, despre cum să asigure dozele de vaccin anti-Covid pentru cetățenii țării sale. Pentru că pe chilieni îi ajută și sistemul medical funcțional, sunt acum pe locul 3 în lume la imunizarea împotriva noului coronavirus. Chilienii au fost, de altfel, şi primii din America Latină care au început campania de vaccinare. Despre toate acestea, dar nu numai, aflăm dintr-un interviu cu Jorge Tagle, ambasadorul chilian la București.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, am văzut un top trei al vaccinărilor în lume şi locurile sunt cam aşa: pe locul unu, este Israel, pe locul doi, Regatul Unit şi pe locul trei, Chile, ţara dvs. Care este secretul din spatele acestui succes?

Jorge Tagle, ambasadorul Chile la București: Secretul nu este niciun secret. Dar factorii care au făcut posibil acest lucru sunt doi. Primul este că preşedintele Piñera a reacţionat rapid legat de această chestiune şi în martie anul trecut a realizat că va fi nevoie de vaccin şi că deja anumite state se pregăteau pentru asta. Aşa că a trimis instrucţiuni, prin WhatsApp, unora dintre ambasadorii noştri din acele ţări, să obţină vaccinul, să înceapă să obţină mai multe informaţii despre vaccinuri. Mesajul pe WhatsApp a venit direct de la preşedinte, nu de la ministru sau de la altcineva.

Apoi, a delegat secretarii noştri pentru relaţiile economice internaţionale să negocieze cu diferitele laboratoare. Am început să facem asta, am avut chiar şi oameni din Chile voluntari pentru testele pentru vaccinuri, aşa că am făcut înţelegeri cu Pfizer, cu Sinovac, cu AstraZeneca, Moderna, iar când s-a început distribuţia de vaccinuri, am început cu Pfizer, dar au fost nişte probleme cu distribuţia, aşa că am primit o cantitate mare de Sinovac, din China.

Un al doilea factor este că avem un sistem public de sănătate foarte bun şi pentru vaccinări. Este ceva cu vechime, pot spune că am început în secolul al XIX-lea, l-am întărit în anii 70 şi am continuat. Acestea au făcut posibil acest proces uriaş de vaccinări din Chile, unde rolul fiecărui primar din ţară a fost foarte important, pentru că a înlesnit obţinerea de locuri pentru centrele de vaccinare.

„Băieții din Chicago” au transformat economia

Băieţii din Chicago, aşa au denumit chilienii grupul de economişti pregătiţi la Universitatea din Chicago de laureatul Nobel Milton Friedman, care le-a transformat economia. După ce generalul Augusto Pinochet a preluat puterea printr-o lovitură de stat şi a instaurat junta militară, aceşti economişti l-au convins că este nevoie să se aplice o serie de măsuri economice dure, care să ajute ţara. Chile s-a dezvoltat, dar nicio schimbare nu se face fără costuri la pachet.

Cristina Cileacu: Chile este, încă, una dintre ţările bogate din America Latină, dar distanţa dintre bogaţi şi săraci la nivelul populaţiei este în creştere sau cel puţin aşa spun studiile OCDE. Care este cauza pentru situaţia de acum?

Jorge Tagle: După regimul generalului Pinochet, care a fost până în 1990, a fost o tranziţie la democraţie, care nu era nouă pentru noi, doar ne-am întors la democraţie, iar acest sistem a devenit mai social-democrat. Cu toate acestea, cred că am întârziat puţin până când am făcut modificările corecte.

Dar sunt două situaţii. Cea pentru oamenii din pătura de mijloc din Chile este destul de strânsă. Dar, dacă este să comparăm cum eram, este mult mai bine acum decât înainte. Dar dacă vezi o fotografie, te uiţi practic la o situaţie dintr-un moment dar. Ca să înţelegi, este necesar să vezi tot filmul. Şi dacă vezi tot filmul, realizezi că şi sistemul social este un succes. Dar mai sunt multe lucruri de făcut. Şi le facem, lucrăm la asta. De aceea, atunci când am avut proteste în octombrie şi noiembrie, 2019, care au fost o surpriză pentru întreaga ţară, au fost ca un semnal de alarmă şi acum lucrăm la rezolvarea acestor probleme. Diferenţele nu au crescut. Diferenţele, cumva, s-au micşorat. Dar sunt încă mari. Acum avem şi pandemia şi aceasta a accentuat problemele, pentru că atenţia merge spre situaţia prezentă provocată de pandemie.

De ce vor chilienii să-și schimbe Constituția

Cea mai importantă schimbare pe care o fac acum chilienii pentru ei este a legii fundamentale după care se guvernează ţara. Constituţia chiliană urmează să fie modificată, dar procesul este unul de durată, iar pandemia ţine şi în acest caz lucrurile pe loc.

Cristina Cileacu: Dacă tot l-aţi menţionat pe Augusto Pinochet, mai este o schimbare care se întâmplă în ţara dvs. Chilienii au votat pentru schimbarea Constituţiei care este de pe vremea lui. Sunt de asemenea voci care spun că şi asta va duce la adâncirea distanţelor despre care am vorbit. Deci, de ce sunt necesare aceste schimbări şi ce va fi diferit când se va schimba Constituţia?

Jorge Tagle: Încă vorbim despre Constituţia lui Pinochet, dar trebuie să luăm în calcul că din 1990, Constituţia a fost amendată de mai multe ori. Cel mai important amendament a fost în 2005, în timpul preşedinţiei lui Ricardo Lagos. Dacă alăturăm cele două texte (n.r. ale Constituţiei) sunt complet diferite. Cu toate acestea, în mintea oamenilor, este în continuare Constituţia lui Pinochet. Iar acest lucru a fost foarte clar în timpul protestelor din 2019. Atunci, preşedintele Piñera le-a cerut liderilor politici şi parlamentarilor să ajungă la un acord. Şi acesta a fost semnat în noiembrie şi atunci am anunţat că vom face un referendum, care a fost anul trecut.

Cum să furi un râu întreg? Gesturi extreme în lupta pentru apă

Cum să furi un râu întreg? S-a întâmplat în Chile, într-o regiune unde se cultivă avocado. Deţinătorii de plantaţii au deturnat cursul apei, pentru că legea permite concesionarea drepturilor, pentru utilizarea ei în agricultură. Acest fapt, combinat cu un management defectuos al apei şi seceta, au dus la o criză în regiune. Accesul la apă este un drept fundamental, pe care locuitorii din acea zonă l-au pierdut momentan.

Cristina Cileacu: Acum câţiva ani am văzut un documentar despre o regiune care se numeşte Petorca, care este cel mai mare producător de avocado din ţara dvs. Acel documentar arăta cum un râu întreg a fost furat, în Chile. Mai sunt şi alte regiuni unde chilienii se luptă pentru dreptul lor la apă. De ce este această problemă, pentru că Chile este o ţară cu multe râuri, dar are această situaţie cu apa?

Jorge Tagle: Avem această situaţie, chiar dacă avem multe râuri, dar acum avem şi râuri care au secat. Avem secetă de 10 ani, a fost cea mai grea secetă din istoria noastră şi suferim din această cauză. Apa pentru consumul oamenilor a fost mereu disponibilă. Dar sunt anumite regiuni în care este mai dificil să obţii apă, nu din cauza producţie de masă de avocado sau alte produse, ci din cauza situaţiei în care suntem. Aceasta este principala problemă. Şi da, avem anumite producţii agricole care au şi ele nevoie de apă. Trebuie să găsim un echilibru între aceste lucruri. Se spune că în Chile vindem drepturile asupra apei. Nu este aşa. Am văzut şi eu documentarul despre care vorbeşti, în urmă cu câteva luni. Dar nu este aşa. Statul concesionează drepturile asupra apei.

Cum împacă Chile mediul și mineritul

Cristina Cileacu: Dacă tot vorbim despre apă, să vorbim şi despre schimbările climatice. Ţara dvs de exemplu, este cel mai mare exportator de cupru din lume, în deşertul Atacama, Chile are mine de litium, un element foarte important pentru tot ceea ce înseamnă tehnologie în zilele noastre. Care este situaţia generală, pe scurt, în Chile, legat de mediu?

Jorge Tagle: Este o situaţie destul de dificilă, pentru că suntem încă dependenţi, 40% din veniturile noastre se datorează cuprului. Apoi adăugăm litiumul şi alte minerale. Şi avem desigur problema mediului şi pe cea a mineritului. Mineritul este una dintre cele mai poluante activităţi. De aceea, suntem foarte încântaţi de acest nou proiect, hidrogenul verde. S-au făcut studii şi Chile va fi ţara care va produce cel mai ieftin hidrogen verde, cu ajutorul surselor de energie verde, cum este cea solară, eoliană, iar în nord, vom folosi desigur energie solară sau energia radiaţiilor. Şi unul dintre primele feluri în care îl vom folosi (n.r. hidrogenul verde) va fi pentru minerit, pentru a-l transforma într-o industrie verde.

De ce sunt chinezii interesați de Chile

Sunt câteva industrii chiliene pentru care China a crescut mult investiţiile în ţara din America Latină. Chinezii sunt interesaţi de zona energetică, pentru că în Chile este potenţial pentru dezvoltare în domeniul energiei verzi, în industria alimentară, dar şi în infrastructură. Înseamnă ceva mai mult decât investiţii acest interes al Chinei?

Cristina Cileacu: O ştire recentă din Chile spune că unul dintre cele mai mari parteneriate public-privat, pentru construirea unei autostrăzi uriaşe în Chile, va fi făcut cu China. Cum vede Chile China, din punctul de vedere al relaţiilor economice şi nu numai?

Jorge Tagle: Noi am avut mereu relaţii foarte bune cu China. Chiar şi în timpul lui Pinochet, relaţiile cu regimul comunist erau bune. Chile a fost prima ţară latino-americană care a recunoscut China. Am avut mereu relaţii foarte bune, iar China este principalul partener comercial, urmată de SUA şi Uniunea Europeană şi ţările MERCOSUR. Suntem deschişi pentru investiţiile chineze, aşa cum suntem deschişi şi pentru investiţiile americane sau europene.

Cristina Cileacu: Dacă îmi permiteţi, dle ambasador, de regulă investiţiile Chinei vin la pachet cu o influenţă mai mare a Beijingului în ţările unde aceste investiţii sunt făcute. Este şi cazul Chile?

Jorge Tagle: Avem propriile reguli. Toţi investitorii străini trebuie să urmeze regulile noastre. De regulă, când investeşti într-o ţară străină, îţi prezinţi interesele guvernului local şi aşa este corect să faci. Dar asta nu înseamnă că guvernul local va urma acele interese. Guvernul local, guvernul chilian va urmări interesele ţării. Dacă investitorul străin simte că acea ţară nu este bună pentru investițiile lui, atunci este liber să nu investească. Aşa funcţionează lucrurile în Chile. Pentru noi, statul de drept este foarte important şi se aplică la fel pentru toată lumea, investitorii locali sau străini. Nu văd nicio problemă în a avea mai multe investiţii chineze, atât timp cât este respectată legea locală. Pentru noi este ceva simplu. Influenţă? Toată lumea vrea influenţă şi va încerca să îşi protejeze interesele, cum am spus mai devreme. Este dreptul lor să facă asta.

Chile, un partener solid pentru SUA în America Latină

Statele Unite văd în Chile un partener solid în America Latină, pentru că această ţară a continuat să respecte statul de drept şi celelalte valori democratice, după ce a scăpat de dictatura lui Augusto Pinochet. Iar legătura dintre cele două state trece dincolo de politică şi economie.

Cristina Cileacu: Ţara dvs, dacă tot aţi amintit despre statul de drept, este cunoscută şi pentru transparenţă. Iar asta vă face un puternic aliat al SUA în regiune. Cum este această legătură, dacă vorbim despre ce înseamnă Chile în America Latină, în relaţia cu SUA?

Jorge Tagle: Tradiţional avem relaţii foarte bune cu SUA. De fapt, preşedintele Biden, după ce a fost ales, primul preşedinte latino-american pe care l-a sunat a fost preşedintele Piñera. Şi împărtăşim cu SUA, aşa cum facem şi cu Uniunea Europeană, foarte multe valori, comerţul liber, drepturile omului, democraţia. De asemenea, avem şi multe investiţii americane, chiar dimineaţă citeam că o mare companie de media americană a cumpărat o companie mare de media din Chile. Deci, după cum vezi, Chile este deschisă pentru afaceri. Şi chiar suntem, avem acorduri comerciale de liber schimb cu 64 de ţări, inclusiv cu România, prin acordul pe care îl avem cu UE. Deci nu ne este teamă să lucrăm cu toată lumea sau să primim investiţii de la toată lumea. Iar cu SUA, cum am spus, avem o relaţie foarte bună. Şi avem ceva specific în această relaţie. În urmă cu ceva timp, am fost consul general la Los Angeles. Iar acolo am avut experienţe cu Consiliul Chile-California, o instituţie care funcţionează la nivelul statului California, împreună cu guvernul Chile şi include antreprenori, reprezentanţi ai mediului academic şi ai guvernului, americani de origini chiliene. Şi ei lucrează împreună. Acelaşi lucru îl avem şi cu statul Massachusetts şi cu Washington.

Ambasadorul chilian care a salvat evrei polonezi în România

Cristina Cileacu: Şi dacă vorbim despre UE, cât de bune sunt relaţiile, dacă tot sunteţi aici, în România?

Jorge Tagle: Sunt foarte fericit să fiu aici, în România, o ţară latină. Relaţiile noastre cu Uniunea Europeană sunt importante pentru noi nu doar din punct de vedere economic şi comercial, dar şi din cel politic. Cum am spus, împărtăşim foarte multe interese şi viziuni asupra lumii. Deci este o relaţie excelentă, avem mai mult decât un acord de liber-schimb, unul de asociere, care este vechi de 17 ani deja şi include acordul de liber-schimb şi cooperarea politică. Iar acum suntem în negocieri pentru modernizarea acestui acord. Sper că va fi gata anul acesta, să vedem cum evoluează.

Cu România avem o relaţie istorică, zilele trecute am citit o scrisoare de răspuns trimisă de Majestatea Sa, Ferdinand I, fostului nostru preşedinte, Aníbal Pinto, prin care se cerea iniţierea de relaţii diplomatice. Iar răspunsul regelui a fost emoţionant. Am suferit multe împreună, am avut parte de dictaturi.

Dar aş vrea să mai subliniez un aspect, rolul unui diplomat chilian care a fost aici, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Samuel del Campo. A fost ataşatul de afaceri în România, din 1941 până în 1943. Chile reprezenta atunci şi interesele Poloniei, România rupsese relaţiile cu Polonia, aşa că Chile îi reprezenta aici. Și Samuel del Campo chiar a locuit o vreme în reşedinţa poloneză şi a arborat şi steagul chilian, pentru a proteja ambasada. Dar mai mult, a dat paşapoarte chiliene şi documente de călătorie chiliene evreilor polonezi care au fost aduşi aici pentru ca de aici să fie trimişi în Basarabia şi datorită lui, aceste vieţi au fost salvate. Este cunoscut deja că a salvat cam 1.200 de oameni şi acum are un loc în rândul celor Drepţi între Popoare, la Ierusalim. Pentru mine acesta este un exemplu foarte puternic. Sper că nu va mai fi vreodată nevoie să facem asta, dar este o legătură importantă între ţările noastre.

Cristina Cileacu: Dle ambasador, sper că legătura va deveni mai puternică şi cu ajutorul dvs, cât sunteţi în România, ca ambasador al Chile. Şi vă doresc numai bine.

Jorge Tagle: Îţi mulţumesc foarte mult pentru ocazie, a fost o plăcere pentru mine această discuţie.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri