De la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Statele Unite au răspuns constantelor ameninţări nucleare ale preşedintelui Vladimir Putin cu următoarea frază: „Nu observăm un pericol iminent de atac nuclear”. Moderaţia americanilor contrastează cu abordarea de tipul „totul sau nimic” a Kremlinului şi se bazează, potrivit experţilor, pe analize exhaustive provenite de la serviciile secrete şi pe studiul pe teren cu ajutorul sateliţilor. Dar, odată cu aparenta năruire a ultimului tratat în vigoare pentru reducerea armelor nucleare strategice - New START - care obligă Washingtonul şi Moscova să furnizeze informaţii cu privire la numărul şi amplasarea focoaselor nucleare, marja de eroare nu face decât să crească, scrie EFE într-o analiză preluată de Agerpres.
„SUA încă au capacităţi de intelligence pentru a le ajuta să înţeleagă ce anume are Rusia şi ce face în privinţa armelor nucleare”, explică Emma Claire Foley, analist la Global Zero, grup care luptă pentru abolirea armelor atomice.
Totuşi, experta avertizează că, pe măsură ce trece timpul, această respingere deliberată a transparenţei va crea „tot mai mult spaţiu pentru incertitudine şi pentru a ne aştepta la ce este mai rău”.
Cum măsoară SUA riscul unui atac nuclear?
O pistă cu privire la capacităţile Washingtonului de a evalua posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare se poate intui din constantele clarificări pe care le aduce administraţia americană ori de câte ori Putin ameninţă cu folosirea lor în Ucraina.
După ce The New York Times a publicat în noiembrie 2022 o ştire despre presupuse conversaţii între generali ruşi despre utilizarea armelor atomice, John Kirby, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe, a dat asigurări că „nu există semne că Rusia se pregăteşte” să folosească acest tip de armă.
Mesajul a fost repetat recent, în declaraţii către EFE, de un oficial al Departamentului Apărării, care a adăugat că Statele Unite au „o varietate de modalităţi de a monitoriza războiul Rusiei în Ucraina”, dar fără a intra în mai multe detalii din „motive de securitate operaţională”.
„Dacă s-ar observa că rachetele mobile încep să-şi părăsească bazele sau că bombardierele efectuează mai multe zboruri decât în mod normal, acesta ar fi un semn că ruşii se pregătesc să atace”, clarifică, la rândul său, fostul şef al Oficiului pentru Politici de Verificare şi de Securitate din cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Tariq Rauf.
Rauf a explicat că, în prezent, chiar şi populaţia civilă poate fi conştientă de poziţia şi stadiul silozurilor, rachetelor şi sistemelor de lansare ruseşti prin intermediul imaginilor înregistrate de sateliţii comerciali.
Aşadar, atât timp cât forţele nucleare ale Kremlinului rămân la acelaşi nivel de alertă şi SUA nu observă nicio deplasare a rachetelor, Washingtonul va continua să spună că este îngrijorat, dar nu vede niciun indiciu al unui atac iminent, adaugă el.
O chestiune de retorică
Poziţia rachetelor şi deplasarea bombardierelor nu sunt singurele aspecte care oferă autorităţilor americane o idee despre riscul nuclear din Ucraina. Şi retorica este importantă.
Potrivit lui Daryl Kimball, directorul executiv al Asociaţiei pentru Controlul Armelor (ACA), când a apărut informaţia despre generalii ruşi care discutau despre posibilitatea utilizării armelor atomice, mulţi din administraţia SUA şi-au schimbat evaluarea în ceea ce privea riscul unui atac nuclear.
„De atunci, a existat o respingere semnificativă la nivel diplomatic a ameninţărilor nucleare ale lui Putin, nu numai de către SUA, ci şi de către oficiali chinezi şi din partea (preşedintelui Chinei) însuşi Xi Jingping”, spune expertul, până într-acolo încât chiar Putin a negat în decembrie 2022 că ar intenţiona să le folosească.
Pentru Kimball, posibilitatea ca Noul START să nu mai funcţioneze - pentru moment Rusia doar şi-a anulat participarea la regimul de verificare, dar va continua să respecte limitele impuse în privinţa ogivelor nucleare - nu generează neapărat o ameninţare de utilizare, ci mai degrabă face să nu mai existe constrângeri în privinţa arsenalelor celor două puteri nucleare.
Acest lucru ar creşte riscul unor erori de calcul în cazul unui accident sau dacă Rusia decide să realizeze un atac nuclear limitat asupra Ucrainei dacă se confruntă cu perspectiva înfrângerii.
Un viitor incert
Pentru cei trei experţi, fragmentarea Noului START îndepărtează şi mai mult posibilitatea ca SUA şi Rusia să se pună de acord asupra elaborării unui nou tratat care să înlocuiască actualul acord, care oricum expiră în 2026.
Kimball spune că a purtat discuţii cu oficiali „foarte înalţi” din administraţia preşedintelui american Joe Biden, care sunt foarte hotărâţi să readucă Rusia în Noul START şi să negocieze limitele arsenalelor nucleare.
Dar instabilitatea politică din Statele Unite şi caracterul imprevizibil al războiului din Ucraina fac dificilă elaborarea unui acord formal.
Cei trei experţi cred însă că s-ar putea ajunge la compromisuri informale între lideri care să le permită să menţină în continuare o fereastră minimă pentru detensionare.
Editor : B.P.
