Liderul belarus Alexander Lukașenko încearcă să evite implicarea directă în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, în ciuda presiunilor tot mai mari exercitate de Kremlin, arată o analiză a Institute for the Study of War. Potrivit raportului, Moscova încearcă să obțină acces extins la teritoriul belarus pentru lansarea de drone și deschiderea unui nou front de presiune asupra Ucrainei, însă semnalele recente de la graniță sugerează că Belarusul continuă să reziste acestor planuri, scrie Kyiv Post.
Liderul rus Vladimir Putin își intensifică presiunile asupra liderului belarus, Alexander Lukașenko, pentru a adânci implicarea Belarusului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit celei mai recente evaluări publicate de ISW.
Potrivit think tank-ului american, Kremlinul încearcă să îl convingă pe Aleksandr Lukașenko să permită forțelor ruse o utilizare mai amplă a teritoriului belarus, inclusiv pentru lansarea de drone asupra Ucrainei și, posibil, pentru extinderea frontului spre vest, astfel încât Kievul să fie nevoit să redirecționeze trupe din zonele active de luptă către granița cu Belarus.
Raportul citează și un material publicat de The Wall Street Journal, potrivit căruia oficiali ruși și europeni cred că Moscova îl presează pe Aleksandr Lukașenko inclusiv prin amenințări cu reducerea sprijinului financiar, dacă refuză să coopereze.
Un fost ofițer al serviciilor de informații ruse, citat de publicație, a declarat că Kremlinul vrea ca Belarus să joace un rol militar mai activ pentru a pune presiune asupra apărării Ucrainei.
În ciuda acestor presiuni, ISW consideră că Aleksandr Lukașenko încearcă în continuare să evite o implicare militară totală, fără a pierde însă sprijinul Moscovei.
Această evaluare este susținută și de evoluțiile de la granița dintre Belarus și Ucraina.
Citește și: Reacția Kremlinului după ce WSJ a scris că Rusia face presiuni asupra Belarusului pentru extinderea războiului din Ucraina
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că repetitoarele de semnal instalate de ruși în Belarus, folosite pentru a ghida dronele rusești cu rază lungă de acțiune mai adânc în vestul Ucrainei, au încetat să funcționeze pe 22 iunie, după ce Kievul a avertizat Minskul să le demonteze până la 26 iunie, în caz contrar urmând să lanseze lovituri asupra acestora.
Zelenski a precizat că nu este clar dacă Belarus a demontat complet echipamentele sau doar le-a suspendat temporar.
ISW consideră că această aparentă conformare la ultimatum indică faptul că Aleksandr Lukașenko încă rezistă încercărilor Kremlinului de a atrage complet Belarus în război.
Think tank-ul subliniază, de asemenea, că liderul belarus a evitat constant, încă din 2022, să permită trupelor belaruse să participe direct la operațiunile militare ruse din Ucraina și, în mare parte, s-a ferit să adopte retorica Moscovei, care prezintă Ucraina drept o amenințare directă pentru Belarus.
În paralel, Rusia continuă să transmită că nu este interesată de negocieri de pace reale.
Oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Dmitri Medvedev și Serghei Lavrov, au reiterat pe 24 iunie că Moscova rămâne fidelă obiectivelor sale inițiale de război și nu este dispusă să negocieze în condițiile înghețării frontului sau ale unui compromis semnificativ.
Potrivit ISW, Kremlinul continuă să promoveze narativul potrivit căruia este deschis negocierilor, în timp ce respinge orice propunere care nu presupune, în esență, capitularea Ucrainei.
În același timp, presiunea economică din interiorul Rusiei continuă să crească, mai ales din cauza penuriei de combustibil din Moscova și din alte regiuni.
Autoritățile ruse au început măsuri de urgență pentru stabilizarea aprovizionării cu benzină, în timp ce companiile aeriene au avertizat asupra agravării deficitului de combustibil pentru aviație. Potrivit Reuters, Moscova negociază în prezent cu Kazahstan pentru achiziția a aproximativ 50.000 de tone de benzină.
Editor : Ș.A.
