Când pandemia a cuprins Europa în martie anul trecut, viața din orașe și cea a milioane de oameni s-a schimbat radical. Oamenii au fost nevoiți să stea în case, marile companii au trasat noua tendință a muncii la domiciliu, restaurantele s-au închis.
Părăsind birourile, mulți angajați – locuitori ai orașelor din întreaga Europă – au început să plece din apartamentele înghesuite și scumpe și s-au retras în case de vacanță sau în alte zone mai puțin aglomerate, din afara metropolelor.
La aproape un an de primele restricții și cu perspectiva unor noi blocaje în următoarele luni, presupunerea că pandemia va trece, iar oamenii se vor întoarce la normalitate în zonele urbane aglomerate nu mai este atât de certă. Întrebarea care se pune acum este cum se vor transforma marile orașe astfel încât oamenii să revină la vechiul stil de viață.
Nu există o cuantificare precisă a numărului celor care au părăsit orașele Europei, întrucât pandemia a complicat colectarea acestor informații. Dar, niște indicii sunt. Un studiu publicat la începutul lunii februarie a estimat că aproape 700.000 de persoane au părăsit Londra în ultimul an, în special ca efect al Brexitului, se arată într-o analiză a New York Times.
Un sondaj realizat de compania de consultanță și inginerie Arup a arătat că aproximativ 41% dintre londonezi s-au mutat din oraș în timpul pandemiei, comparativ cu aproximativ 10% în Madrid, Milano și Berlin și 20% în Paris. Compania imobiliară Century 21 a constatat că în vara lui 2020 a existat o tendință crescută de părăsire a Parisului, dar nu un exod în masă.
Datele imobiliare au arătat că muncitorii din domeniul tehnologiei au părăsit în masă Dublinul anul trecut, pe măsură ce munca la distanță s-a extins.
Cei care trebuie să răspundă marilor provocări legate de viitorul marilor orașe, experții în proiecte urbane, trebuie să găsească acum soluții pentru mai mute aspecte: locuințe accesibile, acces la spațiu verde, transport în condiții de siguranță.
De fapt, spun sociologii și economiștii, aceste probleme oricum existau, dar pandemia a accelerat nevoia de găsire de soluții.
Și înainte de pandemie erau probleme legate de zgomot, poluare, chirii la prețuri exorbitante, apartamentele înghesuite.
Concret, orașele vor trebui să abordeze noile cerințe legate de conectarea cu natura și revenirea la normalitate.
Primele soluții au început să se aplice
Lovit puternic de virus, Milano a transformat 35 de kilometri de străzi destinate autovehiculelor în zone pietonale și pentru bicicliști pentru a păstra calitatea bună a aerului. Și în Londra, Paris și Barcelona s-au lărgit zonele pietonale.
La Paris, care pierdea rezidenți chiar înainte de pandemie, primarul Anne Hidalgo susținea deja ideea „15-minute city”.
Ideea avea la bază conceptul prin care viața cotidiană a locuitorilor să depindă cât mai puțin de mașina personală. După ce infrastructura pentru biciclete a fost extinsă anul trecut, numărul celor care folosesc acest mijloc de transport a crescut cu 54%, în condițiile în care cei mai mulți locuitori ai Parisului făceau mai mult de 45 de minute până la serviciu. Potrivit unui sondaj din 2018, cei mai mulți parizieni ar fi fost de acord să le fie reduse salariile dacă ar pierde mai puțin timp pe drum.
În mod normal, pentru aceste modificări erau necesari ani, dar acum, au ajuns să se facă practic peste noapte, a constatat Arup. Potrivit companiei de consultanță, pandemia a evidențiat unele dintre problemele mai profunde ale vieții urbane, dar nu a însemnat moartea orașelor. În schimb, ar putea fi un impuls pentru a se construi mai bine.
Editor : Georgiana Marina
