Alexei Zhuravlev, parlamentar în Duma de Stat a Federației Ruse, a declarat că ar fi acceptabilă exterminarea a până la jumătate din populația Ucrainei pentru a eradica ceea ce el a numit „nazismul”, relatează Kyiv Post.
În timpul unui interviu acordat bloggerului rus Ivan Mironov, Jhuravliov a fost întrebat câți „naziști” crede că există în prezent în Ucraina. Deputatul a susținut că procentul ar fi fost cândva de aproximativ 2%, însă că în prezent ar fi ajuns la „poate 20-30%”.
Întrebat dacă toți aceștia ar trebui exterminați, parlamentarul rus a răspuns: „De preferat, da”.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți. Înțelegeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar și 50% – trebuie exterminați (...) pentru ca această plagă să nu mai existe, pentru ca nimeni să nu ne mai amenințe”, a afirmat el.
Jhuravliov a susținut, fără a prezenta dovezi, că a fost martor la atrocități comise de ucraineni, scrie sursa citată.
„Dacă îl vezi, omoară-l”
„Am văzut cu ochii mei cum acești nenorociți vin și îi spânzură pe toți cei pe care îi văd – ruși, neruși, indiferent de opiniile lor”, a declarat acesta. „Dacă această plagă nu este eradicată de acolo, va rămâne pentru totdeauna”, a adăugat deputatul rus.
Acesta a afirmat că unii ucraineni și-ar putea schimba opiniile, însă a insistat că cei care nu o fac ar trebui uciși. „Dacă nu se răzgândesc, atunci trebuie distruși, desigur”, a spus el.
Întrebat cum poate fi diferențiat un „fascist” de o persoană care nu este fascistă, Jhuravliov a răspuns că prezența unei arme reprezintă criteriul principal. „Dacă are o armă automată, da, trebuie distrus. Ce mai este de diferențiat? Dacă îl vezi, omoară-l”, a declarat parlamentarul rus.
El a reiterat ulterior că persoanele care nu sunt dispuse „să se răzgândească” ar trebui fie deportate, fie ucise.
„Dacă nu vreți să vă schimbați opiniile, trebuie fie să fiți expulzați de acolo, fie distruși”, a afirmat acesta.
„Denazificarea”, una dintre justificările invaziei ruse
Rusia a folosit de la începutul războiului narativul privind „nazismul” pentru a justifica invazia din Ucraina, mergând până la includerea „denazificării” Ucrainei printre obiectivele oficiale ale războiului.
Președintele rus Vladimir Putin a invocat în repetate rânduri victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste pentru a justifica invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022, prezentând Ucraina drept un stat nazist care ar avea nevoie de „denazificare” - o teză respinsă de experți independenți, de Ucraina și de aliații occidentali ai Kievului.
Și alți oficiali de rang înalt de la Kremlin au folosit această teză pentru a contesta dreptul Ucrainei de a exista ca stat suveran.
În ianuarie 2024, fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliul de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a negat dreptul Ucrainei de a exista ca stat independent și a avertizat că rezistența în fața invaziei ruse ar putea duce la distrugerea națiunii ucrainene.
Medvedev: „Existența Ucrainei este fatal de periculoasă pentru ucraineni”
„Existența Ucrainei este fatal de periculoasă pentru ucraineni (...) Ei vor înțelege că viața [alături de Rusia] într-un mare stat comun, pe care acum nu și-l doresc prea mult, este mai bună decât moartea. Moartea lor și moartea celor dragi lor. Și cu cât ucrainenii vor realiza acest lucru mai repede, cu atât mai bine”, a scris Medvedev pe Telegram.
Tot în ianuarie 2024, Putin a susținut că Ucraina „glorifică” unitățile SS ale lui Adolf Hitler și a promis că va „eradica nazismul”.
„Regimul de la Kiev îi glorifică pe complicii lui Hitler, pe membrii SS”, a declarat liderul de la Kremlin, adăugând că Rusia va „face tot posibilul pentru a suprima și eradica definitiv nazismul”.
Criticii Kremlinului au acuzat autoritățile ruse că folosesc moștenirea celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a justifica războiul împotriva Ucrainei și pentru a intensifica represiunea politică internă.
Istoricii atrag atenția că autoritățile ruse evită în mare măsură discuțiile despre episoade precum Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care URSS și Germania nazistă au împărțit sferele de influență în Europa de Est, sau Masacrul de la Katyn.
Editor : C.S.
