Analiză De ce face Viktor Orban o universitate chineză la Budapesta. „Joacă această carte, pentru că nu Rusia, ci China este adversarul SUA”

Marco Badea
Viktor Orban
Apropierea lui Viktor Orban de China reprezintă o opțiune care este îndreptată împotriva Americii liberale a lui Joe Biden. Sursă Foto: Profimedia

Parlamentul Ungariei a aprobat săptămâna trecută propunerea Guvernului de la Budapesta de a dona Universității chineze Fudan un teren care aparține statului maghiar, la doar o zi după summitul NATO, în care șefii de stat și de guvern au evidențiat „provocările" de securitate generate de China la adresa ordinii internaţionale. Decizia a fost contestată în stradă de opoziția maghiară, premierul Orban fiind acuzat că face concesii prea mari regimului de la Beijing.

„Gestica domnului Viktor Orban, exact în momentul în care președintele Joe Biden a traversat oceanul pentru a încerca inducerea unui sentiment de coeziune și solidaritate europeană, atât în ceea ce privește Federația Rusă, dar și în legătură cu rivalitatea sistemică față de China, nu face decât să-l izoleze pe premierul maghiar și să accentueze acel tip de atitudine care astăzi este destul de bine conturată în zona cancelariilor occidentale", a transmis pentru digi24.ro Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României.

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu, într-o declarație pentru digi24.ro, susține că mișcarea premierului Viktor Orban este o opțiune geostrategică, dar care trebuie interpretată în contextul dezbaterii interne din Ungaria.

„Viktor Orban simte nevoia unei ofensive. În momentul de față este, după prăbușirea lui Netanyahu, cel mai vechi lider iliberal din Europa. Sigur, dacă îi exceptăm de aici pe Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, care sunt de mai multă vreme pe pozițiile pe care le dețin, dar care au aderat la iliberalism mai târziu. Gestul de a dona un teren din capitala statului pentru construcția unei universități chineze nu este un gest singular. Încă de la instalarea sa la putere, în 2010, premierul Orban a început o operațiune prin care a urmărit să distrugă ceea ce numește societatea liberală și valorile liberale considerate contrarii intereselor poporului maghiar.

Nu trebuie uitat, din această perspectivă a universității chineze, faptul că Viktor Orban a alungat Universitatea Central Europeană de la Budapesta, cea pe care filantropul George Soros o înființase în urmă cu trei decenii în capitala Ungariei și care a jucat un rol central în formarea elitelor liberale din țările Europei Centrale și de Est. În contextul acestor încercări de a-și proteja șansele la alegerile parlamentare care vor avea loc anul viitor în Ungaria, Viktor Orban încearcă să împiedice nu numai orice formă de opoziție, ci să creeze un sprijin internațional în favoarea sa din zona autocrațiilor", crede profesorul Pîrvulescu.

Un diplomat maghiar, omul cheie al promovării învățământului superior chinez în Europa

Ideea construirii unei instituții de învățământ superior chinez în Ungaria a luat naștere la începutul anului 2017, după o întâlnire între conducerea Băncii Centrale a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank) și conducerea Universității Fudan din Shanghai. Întrevederea între reprezentanții celor două instituții s-a realizat în urma eforturilor depuse de Levente Horváth, consilier-șef al președintelui Băncii Naționale Maghiare, fost consul general al Ungariei la Shanghai și fost absolvent al Universității Fudan. Potrivit site-ului de știri maghiar index.hu, la acea întâlnire s-a pus bazele planului pe termen lung pentru înființarea unui campus al Universității Fudan în Ungaria. De altfel, Levente Horváth chiar declara public anul trecut că decizia de a se construi o universitate din China în Budapesta este cel mai mare succes de până acum al carierei sale.

Conform acestor planuri, campusul de la Budapesta urmează să fie finalizat până în 2024, iar primele programe de studii ar fi dezvoltate în cadrul facultăților de economie, relații internaționale, medicină și științe tehnice. Corpul studențesc va fi format din aproximativ cinci sau șase mii de studenți, iar personalul didactic va fi format din circa 500 de profesori și asistenți, după spusele lui Levente Horváth. Pe viitor sunt planificate alte colaborări inovatoare, precum cele în domeniul fintech și al inteligenței artificiale.

„Ne așteptăm ca prezența Universității Fudan la Budapesta să convingă marile companii chineze să-și înființeze aici centrele de cercetare și dezvoltare, creând astfel un nou centru de cunoaștere în Europa Centrală. Am discutat cu mai multe companii chineze din sectorul finanțelor, printre care China Construction Bank, care și-a manifestat disponibilitatea de a înființa un fintech-lab în campusul Universității Fudan din Budapesta. De asemenea, am început să discutăm cu fabrica de autobuze electrice BYD și compania Huawei, alături de care sperăm să ne angajăm în proiecte de cercetare și dezvoltare inovativă", declara anul trecut Levente Horváth, citat de platforma index.hu.

Până când primii studenți își pot începe studiile la Universitatea Fudan din Budapesta, instituția de învățământ superior din China demarează în prezent un parteneriat cu mai multe universități din Ungaria, printre care Universitatea de Tehnologie din Budapesta, Universitatea de Medicină Semmelweis, Universitatea Eötvös Loránd, cea mai mare și cea mai veche din Ungaria, precum și Universitatea Corvinus din Budapesta. Parteneriatul constă într-un program de masterat cu recunoaștere dublă, atât maghiară, cât și chineză. De asemenea, profesorii Universității Fudan, până când vor începe să predea în campusul din Budapesta, se vor antrena prin predarea unor cursuri la cele patru universități maghiare partenere.

Levente Horváth, care în prezent este și vicepreședinte al asociației de absolvenți ai Universității Fudan din Shanghai, mai spunea anul trecut că scopul nu este doar crearea unei universități de elită, ci și crearea unei universități care să ridice standardul întregului învățământ superior maghiar. Potrivit acestuia, noul campus va contribui, de asemenea, la creșterea turismului local, întrucât, pe lângă personalul universității și companiile conexe, părinții, rudele și prietenii studenților străini vor călători în Ungaria pentru a-i vizita.

Dintr-o perspectivă obiectivă, politologul Cristian Pîrvulescu evidențiază faptul că Universitatea Fudan din Budapesta va fi pe tipicul universităților din Hong Kong, foarte probabil, sau din zonele deschise ale Chinei.

„Nu va oferi un program ideologic complet, dar va încerca să atragă noile elite europene într-o nouă viziune, care va fi profund iliberală. Acesta este un răspuns puternic al Chinei, pentru că Beijingul este o putere economică, dar nu este o putere militară. Aspiră să devină și ar putea deveni într-un termen foarte scurt. Dar fiind vorba despre o putere economică, foarte important este soft power-ul, adică încercarea de a prelua controlul în conflictul ideilor. Iar pentru a face acest lucru, China are nevoie de universități", remarcă profesorul Pîrvulescu.

Universitatea Fudan, pepinieră a „elitei" comuniste din China

Universitatea Fudan are centrul principal în estul Republicii Populare Chineze, în orașul Shanghai, și este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din China. A fost fondată în 1905 și în prezent este împărțită în patru campusuri: Handan, Jiangwan, Fenglin și Zhangjiang. Peste 30.000 de studenți sunt înscriși la Universitatea Fudan, conform US News.

Pe tot parcursul celor patru ani de studii, studenții înscriși la programele de licență locuiesc în campus în unul dintre cele cinci colegii rezidențiale: Zhide, Tengfei, Keqing, Renzhong sau Xide. Fiecare colegiu poartă numele unui fost lider al Universității Fudan și are propriul consiliu de conducere. În cele cinci colegii rezidențiale din fiecare campus pot să locuiască și absolvenți ai Universității.

În prezent, Universitatea Fudan oferă în jur de 70 de programe universitare de licență, aproape 250 de programe de masterat și aproximativ 150 de programe de doctorat. Programele de licență sunt structurate în conformitate cu un curriculum bazat în mare parte pe științe socio-umane. Calendarul academic este împărțit în semestre, costurile de școlarizare sunt mult mai mari pentru studenții internaționali, limba principală de predare este limba chineză, dar o parte din programele de studii sunt predate și în limba engleză. În 2000, Universitatea Fudan a fuzionat cu Universitatea de Medicină din Shanghai, iar acum are un parteneriat cu 11 spitale chineze.

O investigație a centrului de jurnalism de investigație Direkt36 a arătat că Universitatea are legături strânse cu serviciile de informații chineze, mai ales că în campusul din China, Fudan a lansat, în 2011, propria sa școală de spioni. De asemenea, jurnaliștii maghiari mai scriu că cel puțin un sfert dintre studenții care urmează cursurile Universității Fudan sunt membri ai Partidului Comunist Chinez. În aceeași notă, jurnaliștii de la France 24 scriu că noua construcție ar putea fi considerată un risc pentru securitatea națională.

„Universitățile chineze sunt pepiniere de elite comuniste, dar pe de altă parte sunt universități în care există o mare deschidere față de știință și analiză. Totul este văzut dintr-o perspectivă ideologică, evident, dar asta nu înseamnă că nu se va oferi acolo o programă care să fie interesantă. Cu siguranță, însă, drepturile omului și pluralismul politic nu vor face obiectul unor discipline speciale în cadrul acestei universități", atrage atenția profesorul Pîrvulescu.

La rândul său, Marius Ghincea, cercetător în cadrul Departamentului de Științe Politice și Sociale la Institutul Universitar European din Florența, e de părere că Universitatea Fudan din Budapesta se va axa pe educație și cercetare, dar cadrele interpretative și premisele de la care această educație și cercetare vor începe sunt probabil diferite.

„Nu aș numi-o în mod neapărat un "Cal Troian", cât mai curând o oportunitate a Chinei de a-și articula „soft power-ul" și de a influența culturala care să vină ca alternativă la concepțiile politice și culturale occidentale. Mișcarea este parte a unei competiții globale, care are ca scop fundațiile normative și valorice ale lumii", susține Marius Ghincea, într-o declarație pentru digi24.ro

O universitate fără „libertate de gândire"

Anunțul despre construcția campusului Fudan vine într-un moment în care UE, în ansamblu, este tot mai îngrijorată cu privire la puterea tot mai mare a „competitorului său strategic" din Asia de Est. Pe fondul unui control crescut asupra abuzurilor drepturilor omului din China și a pozițiilor diplomatice și militare agresive, mulți politicieni europeni sunt acum presați să descrie o abordare pentru contracararea operațiunilor de peste hotare ale Chinei pentru a-și extinde influența.

În consecință, influența chineză în sistemele de învățământ superior din Occident a devenit un punct major de dispută. În 2017, Conferința Rectorilor din Germania a emis orientări clare cu privire la viitoarele parteneriate legate de cercetarea academică a statelor membre UE cu China. În octombrie 2020, Marea Britanie a realizat același lucru, după ce în noiembrie 2019, un raport al Comisiei pentru afaceri externe din Camera Comunelor a condamnat universitățile și guvernul britanic pentru ignorarea dovezilor privind furtul proprietății intelectuale, campaniile de presiune asupra studenților, cenzurarea subiectelor considerate tabu de guvernul chinez și supravegherea în masă a comunităților din diaspora care are loc în campusurile din Marea Britanie.

„Campusul Universității Fudan ar putea duce la construirea unei influențe informale, care poate fi utilizată pentru a promova agenda politică a Republicii Populare Chineze, pentru a obține contacte operaționale și a reduce criticile aduse regimului autoritar de la Beijing", susține Pawel Paszak, cercetător în cadrul think-tank-ului polonez Warsaw Institute, citat de Balkan Insight. Acesta mai spune că situația este destul de îngrijorătoare, având în vedere că Jiao Yang, actualul secretar partidului comunist chinez în cadrul Universității Fudan, a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul departamentului de propagandă externă din structurile administrative ale orașului Shanghai. De altfel, remarcă Paszak, Universitatea Fudan a eliminat expresia „libertatea de gândire" din carta sa universitară la sfârșitul lui 2019.

Ideile Chinei înlocuiesc ideile occidentale

Provocările la adresa libertății academice au crescut constant în Ungaria în ultimii ani, expulzarea, în 2018, a prestigioasei Universități Central-Europene fiind unul dintre cele mai clare exemple. Anunțul că una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din China a semnat un memorandum de înțelegere cu guvernul ungar pentru înființarea unui campus internațional în afara Chinei a provocat îngrijorări suplimentare în rândul unei bune părți a societății civile și academice din Ungaria, având în vedere temerile tot mai mari cu privire la influența Chinei și a altor regimuri represive în spațiul universitar occidental.

„Construcția campusului Universității Fudan, venind dintr-un stat totalitar, unde opoziția și critica nu este posibilă, este extrem de simbolică ca o paralelă la acțiunile prin care guvernul Orban efectiv a expulzat Universitatea Central-Europeană din Budapesta (CEU). CEU este o universitate americană, cu o misiune profund liberală, pro-democratică și pluralistă. Universitatea Fudan este o universitate de stat care promovează linia de partid impusă de la Beijing. Diferența nici nu ar putea fi mai mare și se încadrează în proiectul iliberal promovat de Orban atât acasă, cât și peste hotare. Eram la Budapesta, în 2016, cand guvernul Orban a propus celebra Lex CEU prin care ajungea să alunge universitatea CEU la Viena. Eram la primul meu program de master și eram chiar membru al Senatului Academic, cel mai înalt for academic al universității. Sunt cel puțin doua aspecte care trebuie luate în considerare pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu CEU și de ce Fudan este invitată în Budapesta.

În Ungaria există un conflict cultural și politic cu privire la natura democrației și a caracterului liberal sau iliberal al societății și al statului. CEU era o instituție înființată de George Soros, dușman declarat al lui Viktor Orban și promotor al unor idei precum societatea deschisă, liberală și pluralistă. CEU este o instituție foarte bogată, cu multe resurse, care a reprezentat unul dintre pilonii principali ai liberalismului maghiar. Elitele intelectuale și sociale liberale din Ungaria au găsit în CEU un spațiu instituțional de unde și-au putut promova valorile liberale, democratice și-au încercat să reformeze statul în direcția europeană, pluralistă, democratică. Pe de alta parte, Fidesz și Orban reprezintă vârful de lance politic al unei coaliții conservatoare, tradiționaliste de intelectuali și elite politice și economice care cred și promovează o concepție a Ungariei în termeni conservatori, iliberali, traditionaliști și ușor autoritarist. Eliminând CEU din Ungaria, premierul Orban și coaliția socială din spatele lui au reușit să elimine unul din pilonii instituționali ai liberalismului maghiar. Locul unde elitele liberale și democratice găseau un spațiu unde să gândească, dezbată și să promoveze idei liberale, democratic, pluraliste. Fără Universitatea Central-Europeană, elitele liberale maghiare pierd un sprijin semnificativ, atât în termen de resurse, cât și în termeni de influență societală. Și tocmai acesta a fost obiectivul, de a elimina unul din pilonii opoziției liberale. Și au avut succes. Comparativ cu CEU, Universitatea Fudan nu reprezintă nicio amenințare pentru Ungaria ci o oportunitate de a învăța mecanisme de control alternative de la regimul chinez", declară Marius Ghincea, care mai este și asistent universitar la Johns Hopkins School of Advanced International.

Aducerea Universității Fudan la Budapesta este, prin urmare, în conformitate cu obiectivele politico-economice ale guvernului maghiar. De altfel, discursul în această direcție este promovat atât de oficialii guvernamentali, care văd Universitatea Fudan ca pe un mijloc de a stimula cercetarea, dezvoltarea și inovația tehnologică în Ungaria, cât și de presa fidelă guvernului lui Viktor Orban, precum cotidianul Daily News Hungary, care susține că Universitatea Fudan ar putea fi „vitală pentru economia Ungariei".

„De-a lungul anilor, gesturile politice repetate ale lui Viktor Orban nu au făcut decât să confirme că acesta doar mimează valorile occidentale", crede fostul ministru de Externe, Cristi Diaconescu. Acesta mai spune că Universitatea Central-Europeană de la Budapesta a fost boicotată, fără argumente foarte solide, într-o manieră agresivă și propagandistică.

„Promovarea, într-un moment foarte sensibil în relația Occident-China, a zonei de influență chineză, chiar în ceea ce privește educația, prin comparație cu asaltul asupra Universității Central-Europene, arată un anumit tip de atitudine, contrară valorilor occidentale. Din această perspectivă, chiar și un caz izolat precum cel al Budapestei, nu face decât să ridice un semn de întrebare major în ceea ce privește solidaritatea occidentală, ceea ce se răsfrânge în capacitatea de răspuns a lumii libere în fața guvernelor autocratice", spune profesorul Diaconescu.

Profesorul Pîrvulescu spune, la rândul său, că Viktor Orban a considerat Universitatea Central-Europeană ca pe un "Cal Troian" și s-a purtat ca atare, refuzând categoric ideile liberale.

„Nu cred, însă, că Ungaria va deveni comunistă. În acest moment, nu comunismul este o problemă, pentru că nu reprezintă o ideologie importantă. În acest moment, naționalismul și neofascismul reprezintă o problemă. Mișcarea lui Orban de a aduce Universitatea Fudan la Budapesta este, din punctul meu de vedere, doar o piruetă ideologică. Nu este vorba despre o relație structurată pe termen lung, ci este o demonstrație ca nu-l interesează ceea ce se întâmplă în SUA. Premierul Orban joacă această carte, pentru că nu Rusia, ci China este adversarul Statelor Unite și simte nevoia unei protecții din partea adevăratului adversar al SUA", sugerează politologul Cristian Pîrvulescu.

Citește și: Ungaria, calul troian al Chinei în Europa. Ultima investiție chineză la Budapesta ridică semne de întrebare

Budapesta, tot mai aproape de Beijing și tot mai departe de Bruxelles și Washington

Peter Bendek, lector la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta și unul dintre cei mai mari critici din rândul universitarilor maghiari față de construcția campusului Fudan, declara pe 25 septembrie 2020 pentru platforma Hungarian Spectrum, la scurt timp după anunțul că maghiarii au bătut palma cu chinezii, că după distrugerea învățământului superior maghiar și suprimarea influenței universităților liberale, din 2024 prim-ministrul Orban va reorganiza învățământul maghiar și, odată cu acesta, o parte semnificativă din viață intelectuală maghiară, încredițând totul Chinei.

Potrivit portalului Balkan Insight, Ungaria este singurul stat membru al Uniunii care permite Huawei să participe la construcția rețelelor 5G, companie despre care SUA și aliații săi spun că are legături cu serviciile secrete de la Beijing. În plus, Ungaria a blocat o declarație a Uniunii Europene în care blocul comunitar critica legea securității din Hong Kong. Ungaria a fost, de asemenea, prima țară europeană care a participat la inițiativa Chinei privind planul de infrastructură cunoscut drept "Noul Drum al Mătăsii".

Citește și: Germania critică Ungaria pentru „decizia absolut de neînțeles" de a bloca o declarație UE împotriva Chinei

„Această Universitate, nu numai că ar urma să fie confirmată legal în spațiul european, dar guvernul Orban a antamat și un împrumut guvernamental pentru edificarea acestui campus universitar. În egală măsură, mișcarea intră în logica pe care Viktor Orban a anunțat-o încă din anul 2010, acea deschidere către Est, care, desigur, s-a concretizat mai mult în relații privilegiate cu Federația Rusă", arată ambasadorul Cristian Diaconescu.

Acesta continuă și spune că indiferent de normativul valorilor și standardelor euroatlantice, Budapesta încearcă, ca de fiecare dată, pe de o parte să profite de acestea, pe de altă parte să-și genereze și o politică individuală care nu reprezintă sensul pe care-l induc în aceste momente statele occidentale și mai ales SUA.

„Abordarea ambivalentă a premierului Orban reprezintă un semnal al absenței solidarității în interiorul NATO și UE, care se constituie întotdeauna într-un risc de securitate, pentru că din zonele care nu sunt apropiate zonelor euroatlantice, mai ales dinspre răsărit, orice fel de vulnerabilitate și contradicție internă se încearcă a fi maximizată și folosită din punctul de vedere al împărțirii deciziei", mai subliniază Cristi Diaconescu.

În ciuda apropierii de China, investițiile chineze rămân scăzute în Ungaria, dar apropierea a dus la alte proiecte vizibile. Anul trecut, Ungaria luat un împrumut pe 20 de ani de la Beijing pentru construirea unei căi ferate care ar face legătura cu capitala Serbiei, Belgrad. Împrumutul în valoare de 1,9 miliarde de dolari este controversat atât intern, cât și în regiune, din cauza întârzierilor și a lipsei de transparență. În aprilie 2020, parlamentul de la Budapesta a votat acordarea de puteri sporite executivului, în contextul pandemiei de COVID-19, votând totodată și secretizarea detaliilor cu privire la calea ferată, potrivit Radio Free Europe.

„Relația lui Viktor Orban cu lideri iliberali, precum Vladimir Putin și Xi Jinping, este cunoscută și nu trebuie uitat că în contextul pandemiei și al vaccinărilor împotriva COVID-19, Ungaria, spre deosebire de celelalte țări ale UE, a preferat să cumpere la prețuri fabuloase vaccinul chinezesc și Sputnik V, iar Viktor Orban chiar s-a vaccinat în mod ostentativ cu vaccinul chinezesc, deși e cunoscut faptul că acest vaccin oferă o protecție mai mică decât vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna, spre exemplu, care au fost cele mai mult folosite în UE. De altfel, prețul la care Ungaria a cumpărat acest vaccin a fost foarte mare.

Opțiunea lui Viktor Orban pentru China este o opțiune care este îndreptată împotriva Americii liberale a lui Joe Biden. Dar aceasta nu e manifestă în cadru oficial, mai ales în cadrul reuniunii cum a fost cea a NATO, însă este manifestată, pe de altă parte, indirect și cât se poate de clar în alte contexte, pentru că mizele alegerilor din 2022 sunt imense pentru Viktor Orban, dar și pentru democrațiile europene. Nu trebuie să uităm că cel care a destabilizat această parte a Europei și a creat aceste tendințe iliberale puternice este chiar Viktor Orban, care, iarăși, nu trebuie uitat că imediat după ce a câștigat alegerile din 2010 și a prezidat președinția rotativă a Consiliului UE a început să transmită mesaje anti-europene, care erau considerate de unii ca fiind foarte curajoase și adaptate mediului.

Ne aducem aminte că Viktor Orban a fost dintre cei care au anunțat și susținut victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale, pentru că în felul acesta își susținea ideile. Nu trebuie uitat că această idee, a democrației iliberale, a fost lansată la Băile Tușnad în 2014 și reiterată în 2016 la aceeași tabără de vară de la Băile Tușnad, atunci când premierul maghiar anticipa victoria lui Trump și anunța că oaia singuratică, oaia rătăcită, Ungaria, va deveni turmă. Și într-adevăr, încetul cu încetul, statele din Europa centrală și de Est, cu excepția României, și într-o oarecare măsură, dar numai formal, a Bulgariei, s-au aliniat acestui lucru. Situația e mai gravă decât a unei antante, a unei înțelegeri de fațadă. Problema este că grupul de la Vișegrad subminează puternic atât UE, cât si NATO. Dar nu trebuie uitat că vorbim mai degrabă despre state periferice și care depind de curentele de opinie la nivel mondial.

În același context, într-o Europă care se declară în mod deschis un spațiu al persoanelor LGBTQ, Viktor Orban a început o campanie dură împotriva acestora, legiferând împotriva acestor oameni și creând conflicte societale care pot să fie bine instrumentalizate în contextul alegerilor politice din 2022. Acesta este contextul politic în care Viktor Orban insistă asupra înființării acestei Universități chineze, care reprezintă, nu-i așa, o extindere a intereselor Beijingului în Europa Centrală și în mod simbolic, în locul lui George Soros, cel care a fost privit mult timp ca inamicul poporului maghiar", explică profesorul Cristian Pîrvulescu.

Citește și: Premierul Viktor Orban s-a vaccinat cu vaccinul chinezesc Sinopharm

Mizele electorale, banii și cuiul din talpa premierului

În acest moment, tema Universității Fudan din Budapesta a devenit un subiect de confruntare politică și electorală. Construirea, până în 2024, a filialei din Budapesta a universității chineze ar costa 1,8 miliarde de dolari. Guvernul maghiar ar acoperi 1,5 miliarde de dolari din costuri, printr-un împrumut făcut la o bancă chineză, și ar urma să folosească firme din China pentru realizarea proiectului. Planul lui Viktor Orban a reușit să mobilizeze opoziția din Ungaria, destul de divizată în general. Vocile critice la adresa premierului au găsit un scop comun în analizarea legăturilor acestuia cu China, iar până la invocarea suveranității Ungariei nu a fost decât un pas.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, care se opune planului și nu ar exclude o candidatură împotriva lui Orban, a anunțat redenumirea străzile din jurul viitorului campus. Acestea poartă acum nume relevante pentru încălcările drepturilor omului de care este acuzată China: „Eliberarea Hong Kong-ului", „Dalai Lama", sau stradă „Martirilor uiguri".

Citește și: Primarul Budapestei, unul dintre cei mai puternici rivali ai lui Viktor Orban, și-a anunțat candidatura pentru funcția de premier

După proteste, șeful de cabinet al premierului Orban, Gergely Gulyas, a părut să dea înapoi, spunând că o decizie finală nu ar fi fost luată încă, iar planul va fi gata pentru a fi prezentat public abia în 2023. Ulterior, în 10 iunie, Viktor Orban a anunțat că tema va fi supusă unui referendum. „Chestiunea a devenit una politică și ar trebui să luăm decizia într-un mod cu care să fie toată lumea de acord", a spus acesta.

Subiectul universității chineze a lansat o dezbatere aprinsă și intensă și a dus la unirea opoziției în vederea alegerilor de anul viitor. Acestea par, acum, să fie primele cu o miză reală pentru opoziție, după victoriile categorice înregistrate de Orban de-a lungul anilor. Opoziția a ajuns partidul lui Orban (Fidesz) în sondaje, iar ce pare a fi „prietenia" acestuia cu China s-a transformat în prima mare dezbaterea electorală dintr-o campanie de durată, transmite Bloomberg.

„Referendumul ar trebui să fie unul național, despre datoria către China și despre viitorul tinerilor din mediul rural", a declarat recent primarul Karacsony, citat de BBC News. Acesta a mai spus că nu a protestat față de China, ci față de vânzarea subestimată a suveranității maghiarilor.

Locul propus pentru acest campus se suprapune cu cel unde trebuia construit așa numitul Oraș al Studenților, un nou cartier al capitalei ungare care ar fi trebuit să găzduiască mii de studenți. Orașul studențesc a fost un proiect guvernamental agreat în trecut de municipalitatea din Budapesta, ambele părți aprobând planurile moderne elaborate de o firmă de arhitectură norvegiană. Primarul Budapestei mai spune că sub nicio formă n-ar fi de acord ca firmele chineze să construiască giganți de beton dintr-un împrumut chinez, într-un loc care era menit să rezolve problemele de cazare ale studenților maghiari.

Potrivit analiștilor și sondajelor de opinie, alegătorii din Ungaria nu sunt, în general, interesați de politica externă, dar opoziția speră că tema universității chineze va fi un bun punct de pornire pentru o serie de dezbateri favorabile ei.

Numai că datele Institutului Republikon, citate de Radio Free Europe , sugerează că doar două treimi din populația Ungariei nu sprijină proiectul, iar în rândul alegătorilor lui Orban procentul celor care nu sunt de acord cu acesta este de o treime. „E o afacere proastă și e greu să convingi populația că nu ar fi așa", crede Gabor Toka, care se ocupă cu monitorizarea datelor și tendințelor electorale din Ungaria.

Marius Ghincea spune că donația făcută de statul maghiar fundației pe baza căreia se va înființa campusul european al Universității Fudan din China semnalizează intenția guvernului de la Budapesta de a continua și chiar de a aprofunda relațiile cu Beijingul, în ciuda amplificării disensiunilor dintre SUA și China.

„Întrebarea cheie în acest caz este de ce vrea Orban să intensifice relațiile cu China? Ce caștigă de pe urma unei potențiale intensificări a relațiilor? Dacă ne uităm la investițiile chinezesti în Europa Centrală, vedem ca Ungaria a fost unul dintre beneficiarii privilegiați ai investițiilor realizate prin proiectul Belt and Road al Chinei. Totusi, sumele sunt nesemnificative comparativ cu investițiile europene din fondurile structurale ale UE și cu investițiile străine directe din occident. Deci motivul nu poate fi strict economic sau utilitar. Ungaria are acces la surse de investiții și finanțare mult mai bogate din occident, de care beneficiază deja într-o proporție covârșitor mai mare decât din China. Din punctul meu de vedere, invitarea Universității Fudan în Budapesta simbolizează dorința Budapestei de a avea o relativă autonomie strategică vis-a-vis de occident. Nu vrea să se distanțeze, să se separe de occident, dar vrea să aibă și alte opțiuni, sa nu fie văzută ca un stat subordonat dictatelor de la Bruxelles și Washington. Această dorință de a avea un anumit nivel de autonomie strategică în politica externă pare să explice dorința de intensificare a relațiilor cu China, care se traduce și prin invitarea Universității Fudan la Budapesta", punctează cercetătorul Marius Ghincea.

Unitatea „de fațadă" a Occidentului

Profesorul Cristian Pîrvulescu remarcă că unitatea „de fațadă" a occidentului există de multă vreme, subliniind în același timp că Turcia și Ungaria, dar uneori și Grecia, nu au fost întotdeauna loiale NATO, din motive care țineau de politica internă sau de viziunile ideologice.

„Orban nu a privit cu seninătate alegerea lui Biden și revenirea democraților la putere. Problemele legate de corupție sunt pe agenda administrației actuale, fix ca și cele legate de drepturile omului. Ori, precum Vladimir Putin, Viktor Orban consideră că drepturile omului sunt neglijabile în raport cu suveranitatea națională și cu identitatea națională. Din acest punct de vedere, însă, demonstrațiile sale par mai degrabă disperate. Ele seamănă cu gesticulațiile publice ale lui Bibi Netanyahu, în încercarea de a bloca, de a preîntâmpina orice situație care ar putea să ducă la înlăturarea sa de la putere în Ungaria", transmite profesorul Pîrvulescu, care mai amintește de faptul că ONG-urile au fost puse într-o situație dificilă, iar libertatea presei aproape că nu mai există în Ungaria.

„Ungaria nu este în niciun caz un exemplu de democrație. Este o problemă veche pe care, din nefericire, datorită tratatelor care presupun unanimitate, UE, în special Consiliul European, nu au reușit să o depășească", mai spune Cristian Pîrvulescu.

Problema generată la un moment dat de Budapesta și Varșovia în legătură cu legarea statului de drept la accesul statului la fondurile europene și singularizarea Ungariei, care a determinat în procesul decizional al UE inițiativa Germaniei în ceea ce privește schimbarea felului în care se desfășoară votul pe politica externă înăuntrul UE reprezintă probleme pe care le generează Budapesta în ceea ce privește o atitudine solidară, deci activă, a spațiului lumii libere în relația cu puteri autocratice care sunt în plină expansiune, crede profesorul Cristi Diaconescu.

În completare, Marius Ghincea susține că Europa și SUA vor continua sa tolereze comportamentele occidentale ale lui Orban, atâta vreme cât acesta nu se va dezice de organizațiile din care Ungaria face parte.

„Dacă ne uităm la UE, Orban nu vrea să iasă din UE. Nu este anti-european! Ar fi și stupid să fie, considerând cați bani obține Ungaria și, în special, oligarhii din jurul lui, de pe urma apartenenței la UE. Orban se opune unei concepții cosmopolitane a Europei și a Uniunii Europene. Este european, dar are o înțelegere diferită a ce înseamnă Uniunea Europeană și încearcă să transforme UE în conformitate cu aceasta viziune pe care o are despre UE. Vrea o Uniune Europeană centrată pe valori tradiționale, cu granițe puternice, creștină și în care statele națiune sunt elementul motric al Uniunii. O Europă a națiunilor nu este, în mod neaparat, o Europă fără UE, ci mai degrabă o UE definită de interguvernamentalism și nu de supranaționalism. Conform acestei viziuni, Comisia Europeană este subordonată și executantă a deciziilor Consiliului European. Atât și nimic mai mult", punctează Marius Ghincea.

Viktor Orban și viziunea politicianului "salvator"

„Această universitate chinezească va controla mințile maghiarilor, care sunt, în general, predispuși să creadă în mare măsură în teoriile conspirației, pentru că interpretează toată istoria de după primul război mondial ca fiind o puternică conspirație anti-maghiară. Trianon și așa mai departe. Toate fac parte dintr-o conspirație anti-maghiară, iar Viktor Orban, așa cum era cazul și al episcopului Laszlo Tokeș, se consideră salvator al națiunii maghiare. Un "salvator" care urmărește să dea o nouă tinerețe națiunii, preluând în mare măsură ideile din perioada interbelică.

Să nu uităm că Viktor Orban provine dintr-o zonă rurală și se adresează în general unei populații rurale, adică unei populații care este mai puțin dispusă să accepte ideile critice și care este mult mai ușor de manipulat. Iar dacă nu există dezbatere, pentru că nu există libertate a presei și surse corecte de informare, atunci este foarte ușor să manipulezi și să câștigi alegerile.

Pe de altă parte, o bună parte din populația Ungariei a părăsit țara, pentru că perioada domniei lui Viktor Orban asupra țării nu a fost o perioadă economică excepțională. Acest lucru reprezintă un paradox, pentru că Viktor Orban a ajuns la putere profitând de criza economică pe care guvernul socialist nu a știut să o gestioneze. A promis prosperitate, creând în același timp iluzia prosperității" explică profesorul Pîrvulescu, care mai spune că Vladimir Putin a rămas doar un fanfaron, în schimb, China, care este puternic instituționalizată, a devenit un aliat mult mai statornic pentru regimul iliberal de la Budapesta.

Acesta mai atrage atenția că regimul de la Beijing a încercat să atragă statele din această parte a Europei de multă vreme într-un plan de cooperare.

„România a fost într-o asemenea zonă. Fostul prim-ministru Victor Ponta a încercat să profite de această tendință, însă China nu a putut finanța foarte bine și clar această alianță. În privința legăturii dintre Budapesta și Beijing, există un cost economic foarte important al relației cu China, iar Viktor Orban, din disperare, este dispus să meargă mai departe pentru a supraviețui politic. Însă climatul politic occidental nu îi mai este favorabil, așa cum se întâmpla în urma cu câțiva ani", concluzionează politologul Cristian Pîrvulescu.

Citește și: Viktor Orban, nou mesaj antieuropean. Acuză UE că se transformă într-un „imperiu" care contravine intereselor naţiunilor europene

Marius Ghincea consideră că Universitatea Fudan din Budapesta va afecta unitatea europeană și occidentală, în special, pentru că va oferi Chinei puncte de acces în lumea occidentală pe care va încerca sa le folosească pentru a sădi disensiuni și conflicte între aliații europeni și occidentali, exact cum a făcut și Rusia.

La rândul său, Cristian Diaconescu crede că subiectul acesta poate deveni un declanșator pentru un anume tip de activism politic în Ungaria, pentru că și acolo societatea este extrem de atașată de tot ce înseamnă valori occidentale, iar a merge pe contrasens politic, din acest punct de vedere, la un moment dat trebuie să aibă costuri.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate