Discuție în Franța: „Europa Apărării” trebuie să se nască urgent

Este „urgent” ca Europa să aibă o apărare colectivă proprie pentru a-şi asigura autonomia strategică în contextul „punerii în discuţie a multilateralismului" şi al „fragilizării alianţelor", a declarat luni şeful Statului Major al armatei franceze, relatează Agerpres, care citează AFP.

„Un lucru este sigur: viitorul apărării ţărilor de pe continent nu poate fi conceput în afara cadrului european'', a declarat generalul Francois Lecointre la Universităţile de vară pentru apărare (UED, 10-11 septembrie) la Versailles-Satory, în suburbiile pariziene.

„Într-un context de punere sub semnul întrebării a multilateralismului, de fragilizare a alianţelor şi de basculare spre un nou centru de gravitație mondial situat între Statele Unite şi Asia, continentul va trebui să înfrunte singur şi - din ce în ce mai mult - prin forţe proprii toate tipurile de ameninţări: terorism, război hibrid, război cibernetic, migraţie", a spus el.

„Scopul este clar: să reuşim să construim împreună o autonomie strategică europeană", a subliniat generalul Lecointre, estimând că este ceva „urgent".

UE încearcă să se adapteze în faţa intenţiei declarate a preşedintelui Donald Trump de a reduce implicarea SUA în apărarea Europei.

Un Fond european de Apărare va fi înfiinţat în 2019 pentru a dezvolta capacităţile militare ale statelor membre şi pentru a promova independenţa strategică a UE.

Parisul a lansat, de asemenea, împreună cu opt ţări, între care Germania, o iniţiativă europeană de intervenţie (IEI) pentru intensificarea schimburilor între statele majore din aceste ţări, astfel încât să fie în măsură să efectueze rapid o operaţiune militară, o evacuare a cetăţenilor sau pentru a acorda asistenţă în caz de dezastru.

„SUA vor fi întotdeauna alături de noi?”

„Europa Apărării este acum un imperativ, prin realism, pragmatism, aproape prin evidenţe'', a subliniat, de asemenea duminică, ministrul francez al Apărării Florence Parly la un dineu organizat în cadrul UED .

„Noi îl auzim pe preşedintele Statelor Unite, citim mesajele lui pe Twitter (...): toate spun un lucru clar: nu vom putea să ne adăpostim veşnic în spatele paravanului american", a avertizat ea.

„Statele Unite sunt aliaţii noştri, sunt prietenii noştri ... iar Alianţa atlantică va rămâne pilonul securităţii transatlantice. Dar astăzi îndoiala este permisă. Statele Unite vor fi întotdeauna alături de noi, peste tot şi în toate circumstanţele?'', a întrebat ministrul francez.

„O mişcare a început, poate fi inexorabilă, fără îndoială ea nu depinde nici de un şef de stat şi nici de rezultatele unor alegeri", a avertizat ea.

Alături de ministrul francez, omologul său german Ursula von der Leyen a ţinut să-şi reafirme încrederea în parteneriatul transatlantic, calificând ''autonomia strategică'' europeană drept o „exigenţă pe care trebuie să ne-o stabilim''.

CITIȚI ȘI: România și factorul Suwalki. Este pregătită acum țara noastră, ca infrastructură, să facă față unui război?

„Am stabilit obiectivul ca guvern federal să rămânem transatlantici şi, în acelaşi timp, să devenim mai europeni", a spus ea.

„NATO rămâne indispensabilă pentru apărarea colectivă şi securitatea Europei. Acest lucru nu se va schimba, chiar dacă actualul guvern al Statelor Unite veghează mai atent asupra intereselor ţării sale", a adăugat Ursula von der Leyen. 

2025

Declarațiile celor doi oficiali se înscriu în contextul mai larg al unui alt proiect european. Până în 2025, UE își propune construirea unui structuri care să reprezinte o veritabilă uniune de apărare a blocului comunitar. Piesa vitală a unei asemenea construcții laborioase o reprezintă mobilitatea militară. De altfel, Comisia Europeană a prezentat în primăvara acestui an un Plan de acțiuni orientat pe elementul-cheie al mobilității. 

Planul aprobat 28 martie - de către Comisia Europeană și Înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate – conține o serie de măsuri operaționale sau normative pentru îndepărtarea (în special) a barierelor birocratice din statele UE care, într-un fel sau altul, paralizează mobilitatea militară în caz de război.

Trei zone sensibile, care trebuie adaptate provocărilor militare ale prezentului, se disting în argumentele prezentate de CE:

1) elaborarea unor cerințe militare, care să reflecte nevoile UE și ale statelor membre, inclusiv în ceea ce privește infrastructura necesară pentru mobilitatea militară, și validarea lor până la jumătatea anului 2018;

2) adaptarea infrastructurii de transport civile la nevoile transportului militar, stabilirea rutelor transeuropene adecvate până în 2019 și elaborarea unei liste de proiecte prioritare, precum și includerea unui eventual sprijin financiar suplimentar pentru acestea în următorul cadru financiar multianual;

3) soluții pentru unele aspecte normative și procedurale, cum ar fi raționalizarea și simplificarea formalităților vamale necesare operațiunilor militare, evaluarea necesității alinierii normelor privind transportul mărfurilor periculoase sau elaborarea de mecanisme privind autorizațiile de circulație transfrontalieră.