Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat vineri că această entitate, una dintre celor două care alcătuiesc Bosnia-Herţegovina, nu trebuie să intre în NATO și că va solicita să participe la acordul de cooperare militară pe care Serbia şi Ungaria l-au încheiat săptămâna aceasta.
„Republica Srpska nu trebuie să intre niciodată în NATO. Mâine (sâmbătă), guvernul nostru va cere să fim incluşi în acordul militar cu Serbia şi Ungaria. Avem dreptul la asta”, a spus Dodik, potrivit televiziunii publice sârbo-bosniace RTRS.
Liderul naţionalist sârb, care de mai mulţi ani cere separarea de Bosnia-Herţegovina a Republicii Srpska şi unirea acesteia cu Serbia, a mai spus că entitatea sârbă ar putea participa la acest acord militar cu unităţile sale de poliţie.
Dodik şi-a radicalizat poziţiile de la sfârşitul lunii februarie, după ce a fost condamnat de justiţia bosniacă la un an de închisoare şi şase ani de interdicţie a ocupării unei funcţii publice. De asemenea, el a impulsionat legi care interzic acţiunile organelor judiciare şi de poliţie bosniace pe teritoriul entităţii sârbe.
Ca urmare a acestor activităţi considerate neconstituţionale, el este prezentat drept un fugar de justiţia bosniacă, ce a emis un mandat de arestare pe numele său.
Dar acest mandat nu l-a împiedicat să plece la Moscova, iar marți a fost primit de Putin la Kremlin. „Rusia este o țară foarte importantă pentru Republica Srpska, în cadrul Consiliului de Securitate, și a fost întotdeauna obiectivă. Rusia este garantul acordului de pace și Putin a spus asta la întâlnire”, a scris Dodik pe X, postând și un clip cu președintele rus.
Vucic acuză Occidentul că sprijină musulmanii din Bosnia-Herţegovina
Ungaria, ţară membră a NATO şi a UE, şi Serbia, au semnat marţi la Belgrad un acord de cooperare strategică în domeniul apărării. Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat că vede în acest acord un pas către crearea unei alianţe militare între cele două ţări vecine.
Vucic a acuzat vineri Occidentul că sprijină musulmanii din Bosnia-Herţegovina în „obsesia lor de a elimina sârbii” din această ţară şi de a distruge Republica Srpska.
Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, statul bosniac având de asemenea instituţii de putere centrale.
Odată cu apropierea celei de-a 30-a aniversări a Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt războiului, Bosnia se confruntă cu o gravă criză politică ce ameninţă mai mult ca niciodată unitatea ei.
Editor : M.I.
