François Bayrou, un vechi politician de centru şi un aliat al preşedintelui Emmanuel Macron, a fost numit vineri în funcţia de prim-ministru al Franţei, după ce votul istoric de neîncredere de săptămâna trecută a pus capăt coaliţiei minoritare de scurtă durată a politicianului de dreapta Michel Barnier, a anunţat Palatul Elysee într-un comunicat.
François Bayrou este al patrulea prim-ministru francez din acest an şi al şaselea din 2017, în timp ce ţara se luptă cu o criză politică în creştere şi cu un parlament profund divizat, conform News.ro.
În vârstă de 73 de ani, la fel ca şi predecesorul său în funcţie, Bayrou este liderul partidului de centru MoDem şi un om politic cu greutate din sud-vestul Franţei, care se autointitulează „omul de la ţară”. Fost ministru al educaţiei şi primar al oraşului Pau din sud-vestul Franţei, el a fost un aliat şi un confident apropiat al lui Emmanuel Macron de când acesta a preluat puterea în 2017.
Guvernul Barnier a fost înlăturat săptămâna trecută după doar trei luni de mandat, iar Macron doreşte să evite ca un nou guvern să aibă aceeaşi soartă.
De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, încheiate fără un rezultat concludent, parlamentul francez este împărţit în trei grupuri mari, niciunul însă cu majoritate absolută. O alianţă de stânga a obţinut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reuşit să obţină majoritatea absolută; gruparea de centru a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar gruparea de extremă dreapta Rassemblement National (Reunirea Naţională) a câştigat mandate în plus, dar a fost împiedicată să ajungă la putere de votul tactic al partidelor de stânga şi centru.
Aceste diviziuni rămân principala provocare a noului prim-ministru. El trebuie să formeze un guvern care să poată colabora cu parlamentul pentru a adopta bugetul complet pentru 2025, scrie The Guardian.
Thomas Cazeneuve, deputat de centru din partidul lui Macron, l-a descris pe Bayrou drept un politician cu experienţă, care are „arta compromisului”. Însă veteranul politic stârneşte controverse atât la stânga - care afirmă că el va continua politicile lui Macron -, cât şi la dreapta, unde este personal antipatizat de influentul fost preşedinte Nicolas Sarkozy, împotriva căruia a candidat în cursa prezidenţială din 2007.
După ce a fost primit de şeful statului la Palatul Élysée la primele ore ale dimineţii, acest aliat istoric al taberei prezidenţiale este aşteptat în curtea Hôtel de Matignon, unde se va alătura lui Michel Barnier, înconjurat de miniştrii săi demisionari, pentru predarea puterii.
Acest anunţ al Preşedinţiei franceze încheie o săptămână de agitaţie şi răsturnări de situaţie la vârful statului, unde Emmanuel Macron părea să şovăie. Căutând un „acord fără cenzură”, şeful statului a reunit pe 10 decembrie toate forţele politice - cu excepţia LFI (extrema stângă) şi a RN (extrema dreaptă), înainte de a promite un nou nume de premier în termen de „48 de ore”. Cu o zi întârziere şi o deplasare scurtată în Polonia, preşedintele s-a orientat în cele din urmă către un om cu experienţă, care a deţinut funcţii locale, inclusiv primar, şi naţionale, inclusiv ministru, şi a fost în plus şi în Parlamentul European, scrie Le Figaro.
Editor : A.C.
