Emmanuel Macron vrea ca dreptul la avort să fie garantat în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri la Paris, în cadrul ceremoniei de sigilare a dreptului la avort în Constituția Franței, că vrea ca Uniunea Europeană să garanteze dreptul la avort în Carta drepturilor fundamentale, informează Reuters.

Macron a ținut un discurs la o ceremonie desfășurată la Paris, unde ministrul Justiției Eric Dupond-Moretti a folosit o presă veche de secole pentru a sigila dreptul la avort în constituția franceză, în urma unui vot copleșitor al parlamentarilor de luni.

„Astăzi nu este sfârșitul poveștii, ci începutul unei lupte”, a spus Macron la ceremonie, care a avut loc de Ziua Internațională a Femeii.

„Vom duce această luptă pe continentul nostru, în Europa noastră, unde forțele ultraconservatoare atacă drepturile femeilor înainte de a ataca drepturile minorităților”, a spus el mulțimii prezente la ceremonia de la Paris, în fața Ministerului Justiției.

„De aceea vreau să consfințim libertatea garantată de a face avort în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, a spus Macron.

Ce țări europene impun restricții femeilor care vor să întrerupă o sarcină

Modificarea Cartei UE, care ar necesita unanimitate, se poate dovedi dificilă. În timp ce cea mai mare parte a Europei a legalizat avortul, unele țări impun restricții femeilor care doresc să întrerupă o sarcină și rămân profunde diviziuni în ceea ce privește drepturile la avort.

Anul trecut, guvernul Malta, membru UE, a dat înapoi în privința unui proiect de lege care ar fi permis avortul atunci când sănătatea mamei era în pericol grav, spunând în schimb că întreruperea sarcinii va fi permisă doar atunci când viața mamei e în pericol.

Alături de Malta, legile poloneze anti-avort sunt printre cele mai restrictive din Europa. Sarcina poate fi întreruptă doar în cazurile de amenințare la adresa vieții sau sănătății mamei sau într-un caz de viol, iar numărul avorturilor a scăzut la 161 în 2022 de la peste 1.000 în 2020.

Care este situația avortului la cerere în România

În România, avortul la cerere se poate efectua până în a 14-a săptămână de sarcină, o întrerupere de sarcină peste acest termen fiind sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și cu pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi.

Dar, conform CRJ, în anul 2019, din 158 de spitale publice contactate, numai în 40 de spitale se efectuau avorturi pe tot timpul anului, în 36 de spitale se refuza avortul pe perioada sărbătorilor, iar în 51 de spitale nu se efectuau deloc avorturi.

Situația s-a înrăutățit în timpul pandemiei de Covid 19, în anul 2021, din 171 de spitale, doar 59 efectuau întreruperi de sarcină la cerere, iar 69 nu efectuau deloc. Printre motivele refuzului acestora, se regăseau în principal cele de natură religioasă, etică sau morală.

Cu toate că medicii din România se prevalează de „clauza de conștiință” reglementată în Articolul 34 din Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România, această practică nu este conformă cu standardele europene prevăzute în jurisprudența CEDO, care subliniază că dacă statul are o legislație care permite avortul la cerere, trebuie să asigure acest serviciu pacientelor, chiar și atunci când sunt refuzate de medicii ginecologi.

Votul de luni al celor două camere ale parlamentului francez a consacrat în articolul 34 al constituției franceze că „legea stabilește condițiile în care femeia are libertatea garantată de a recurge la avort”.

Drepturile la avort sunt mai larg acceptate în Franța decât în Statele Unite și în multe alte țări, sondajele arătând că aproximativ 80% dintre francezi susțin faptul că avortul este legal.

Editor : M.I.