Video Europa, supravegheată de Kremlin timp de 18 luni. Rusia ar fi folosit drone pentru a spiona situri nucleare: „O campanie coordonată”
Kremlinul a orchestrat o campanie coordonată de supraveghere, folosind drone lansate de pe nave ale „flotei fantomă”, pe o perioadă de 18 luni, care a vizat instalații nucleare din Regatul Unit, Franța, Belgia și Țările de Jos, au afirmat cercetătorii, relatează The Guardian.
O analiză realizată de Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS) asupra a 144 de incidente petrecute în peste o duzină de țări, începând de la sfârșitul anului 2024, a concluzionat că serviciile secrete ruse au acționat cu „o impunitate substanțială”, lăsând autoritățile din întreaga Europă nepregătite și dezorientate.
Dronele au fost observate în repetate rânduri deasupra bazelor aeriene și a aeroporturilor, însă niciuna nu a fost capturată sau doborâtă de forțele armate occidentale, ceea ce a scos la iveală un eșec strategic al sistemelor de apărare aeriană ale NATO, eșec care, potrivit grupului de reflecție, a fost recunoscut în tăcere la nivel european.
Baza RAF Lakenheath din Suffolk, o bază britanică care era pregătită să găzduiască arme nucleare americane, și baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue, din Bretania, s-au numărat printre locațiile vizate de drone neînarmate despre care se crede că au fost lansate de pe mare.
Guvernele europene s-au arătat reticente în a acuza Rusia că ar sta în spatele acestor incidente, însă Charlie Edwards, cercetător principal la IISS, a declarat că „toate guvernele cu care am discutat au afirmat că ar saluta publicarea raportului”.
Printre incidentele analizate se numără:
- La sfârșitul lunii noiembrie 2024, drone neobișnuite au zburat la joasă altitudine în zona bazelor RAF Lakenheath și RAF Fairford din Gloucestershire, precum și a cel puțin alte două baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Anglia. În iulie 2025, la Lakenheath au fost dislocate arme nucleare americane.
Este posibil ca dronele să fi fost pilotate de pe petrolierul Seasons 1, aflat în Marea Nordului, în apropiere de Essex, sau de pe Hav Dolphin, o navă de marfă care se îndrepta în acel moment spre docurile din Hull. Nava Hav Dolphin a fost, de asemenea, suspectată că ar fi fost responsabilă de observarea unor drone la o bază de submarine din nordul Germaniei, în luna mai a anului următor.
Un elicopter al poliției a încercat, la un moment dat, să urmărească drone care intrau în Regatul Unit, dar s-a retras din motive de siguranță. Utilizarea unui laser anti-drone „a fost propusă, dar, în cele din urmă, nu s-a pus în practică”, se arată în raport.
- În decembrie 2025, au fost detectate cinci drone deasupra bazei franceze Île Longue, care găzduiește arsenalul de rachete nucleare lansate de pe mare al țării. Trei nave aparținând flotei fantomă legate de Rusia se aflau la o distanță cuprinsă între 100 și 200 km de țărm, iar nava Hav Dolphin se afla la 354 de kilometri distanță, în apropierea Insulei Wight.
- Incursiuni ale unor drone în lunile noiembrie și decembrie 2025 deasupra bazei aeriene Kleine-Brogel din Belgia și a bazei Volkel din Țările de Jos, unde sunt depozitate arme nucleare americane lansabile din aer, într-un moment în care nave aparținând flotei legate de Rusia se aflau în apele internaționale ale Mării Nordului.
Conform raportului, este probabil ca dronele să fi fost lansate de pe nave care navigau „în secret”, operând în largul coastelor țărilor țintă, cu dispozitivele de urmărire ale transponderelor oprite. Se presupune că alte nave au acționat ca nave de recuperare sau repetoare de semnal, folosind tehnici de control al dronelor învățate inițial în timpul războiului din Ucraina.
„Conform evaluării noastre, este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie coordonată cu UAV-uri [vehicule aeriene fără pilot] deasupra Europei”, care a cuprins peste o duzină de țări membre ale NATO și Irlanda, a declarat Edwards.
Aceasta a reprezentat „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și „un eșec strategic al sistemelor de apărare ale aliaților”, care fuseseră concepute pentru amenințări militare convenționale, și nu pentru drone ieftine, care zboară la joasă altitudine și sunt relativ mici, a afirmat el.
Motivațiile Rusiei sunt considerate a fi o combinație între supravegherea nucleară, recunoașterea generală, cartografierea logisticii militare și a lanțurilor de aprovizionare, precum și „epuizarea economică și războiul psihologic”, a afirmat el.
Numărul semnificativ de observări de drone în întreaga Europă a atins un nivel maxim anul trecut, depășind 30 în luna septembrie și din nou în noiembrie, cele mai multe dintre acestea având loc în Germania. Se pare că numărul acestora a scăzut de când marinele europene au început să captureze nave ale „flotei fantomă” în 2026.
Printre alte incidente se numără o serie de observări de drone în septembrie 2025 în Danemarca, care au determinat închiderea aeroportului din Copenhaga și a altor aeroporturi din țară. La momentul respectiv, patru petroliere ale „flotei fantomă” navigau în apropierea Danemarcei, printre care și nava Boracay, pe care comandourile franceze au capturat-o patru zile mai târziu.
Nava Boracay a fost eliberată câteva zile mai târziu, însă în urma abordării s-a constatat că petrolierul avea un căpitan chinez și doi cetățeni ruși angajați de Moran Security Group, o companie militară privată rusă.
„Identificarea a doi contractori militari privați ruși a confirmat militarizarea flotei de petroliere fantomă, nu ca ipoteză, ci ca practică operațională”, se arată în raportul IISS – într-o campanie despre care se crede că a fost orchestrată de GRU, principala agenție rusă de informații militare externe.
Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că patru drone au fost zărite zburând deasupra unei nave a marinei irlandeze în direcția coastei țării în decembrie 2025, în seara de după vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Nava Vezhen, sub pavilion maltez, naviga la aproximativ 48 de kilometri nord-vest de Dublin.
Autoritățile suedeze au reținut nava în ianuarie 2025 în legătură cu avarierea unui cablu submarin de fibră optică, dar au eliberat-o după ce incidentul a fost considerat accidental.
Se presupune că în cadrul campaniei au fost utilizate mai multe modele de drone, deși niciunul nu a fost confirmat. Orlan-10, o dronă de recunoaștere, are o rază de acțiune de peste 480 de kilometri și poate zbura aproximativ 12 ore, ceea ce îi permite să fie lansată și pilotată de la o distanță considerabilă față de ținte.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
