Video Exclusiv Expert israelian: Nu văd terorismul dispărând în viitor. Teroriștii sunt pe o curbă de învățare, se adaptează noilor provocări
Lumea s-a obişnuit cu ideea că talibanii conduc Afganistanul, cu restricţiile pe care le impun şi cu lipsa de încredere pe care o reprezintă acest regim. Dar asta nu înseamnă că talibanii îşi pot vedea liniştiţi de treabă, pentru că la rândul lor, sunt provocaţi de islamişti, care îi consideră prea moderaţi. Este vorba despre membrii unor oganizaţii teroriste active pe teritoriul afgan, care comit deja atentate chiar asupra noilor conducători de la Kabul. Cui nu îi este frică de talibani şi cine poate tăia aripile terorismului care renaşte şi se consolidează în Afganistan? Sunt doar două dintre întrebările la care răspunde Boaz Ganor, directorul Institutului Internaţional pentru Contraterorism din Israel, într-un interviu pentru Digi24.
Talibanii, noile ținte ale teroriștilor. Cu ce consecințe?
Atacurile teroriste continuă să aibă loc în Afganistan. Printre cele mai recente se numără unul care a avut loc la înmormântarea mamei purtătorului de cuvânt al talibanilor. Asta arată că islamiştii care conduc acum ţara sunt la fel de expuşi pericolului reprezentat de cei care cred că regimul de la Kabul nu este suficient de dur. Reţelele teroriste din Afganistan au acum teren fertil să se dezvolte în regiune, pentru că nu mai este nicio mare putere care să pună presiune asupra lor.
Cristina Cileacu: Să vorbim despre Afganistan, care este din nou condus de talibani, și să observăm ceva. Ei pot controla populația prin reguli dure, dar este mai puțin posibil pentru ei să controleze, să spunem, luptătorii jihadiști rivali, care sunt, de asemenea, prezenți în Afganistan. Care ar putea fi următorul scenariu la care am putea asista în Afganistan, sub conducerea talibanilor acum?
Boaz Ganor, fondator al Institutului de Contraterorism din Israel: Este o întrebare importantă și bună, pentru că oficial, purtătorul de cuvânt al talibanilor a declarat că nu vor da jihadiștilor islamiști, elementelor globale, posibilitatea de a se stabili pe teritoriul afgan. Mă refer în principal la Al-Qaida și poate și la ISIS. Și întrebarea este dacă îi credem sau nu? Și chiar mai mult decât atât, chiar dacă intenționează să împiedice acest tip de activități ale acestor elemente globale negative pe teritoriul lor, ar fi posibil să o facă? În această privință sunt destul de sceptic. Cred că în momentul de față ei vor să arate așa-numita față frumoasă pentru comunitatea internațională. Vor să transmită un mesaj liniștitor comunității internaționale: nu reprezentăm nicio amenințare pentru niciun stat, nici pentru statele vecine, nici pentru statele îndepărtate, cum ar fi Statele Unite. Dar tind să cred că istoria se va repeta. Și tind să cred că ceea ce vom vedea în viitorul apropiat și în viitorul imediat, de asemenea, sunt aceste elemente negative, unele dintre ele sunt deja prezente pe teritoriul afgan. Alții vor veni și se vor alătura, așa cum au făcut-o, acestor luptători străini care se întorc în Afganistan. Vom asista la acumularea acestor organizații teroriste globale periculoase pe teritoriul afgan, ceea ce va duce la noi amenințări la adresa securității internaționale în anii următori.
Cine câștigă din susținerea terorismului?
Terorismul există cât timp ideologia radicală este finanţată. Deşi lumea a fost expusă la foarte multe atacuri teroriste, banii continuă să îşi găsească drumul spre cei care folosesc teroarea ca să îşi atingă scopurile. Cine sunt cei care direcţionează fonduri spre aceste activităţi? Greu de arătat cu degetul spre o anume direcţie, dar finanţările apar din cele mai neaşteptate locuri şi sunt suţinute, după caz, de state sau de persoane cu anumite interese.
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la istoria recentă a terorismului, grupări precum Al-Qaida sau Daesh au putut să lucreze și să se dezvolte pentru că au avut un flux constant de bani. Dar în momentul de față, banii sunt o problemă. Și chiar în acest prezent, în special în Afganistan, cu talibani care au și ei propriile probleme financiare, cât de stabil este fluxul de bani pentru organizațiile teroriste?
Boaz Ganor: Este o întrebare foarte bună. Și este destul de clar că talibanii nu pot servi drept stat sponsor în privința monitorizării banilor, dar există alte tipuri de sprijin pe care talibanii și noul regim afgan ar putea să le ofere acestor organizații teroriste, care nu sunt neapărat bani: teritoriu, baze, antrenament și așa mai departe. Mai mult decât atât, privim imaginea de ansamblu. Una dintre întrebările principale în acest moment este care ar fi tipul de conexiuni care ar putea fi dezvoltate între regimul taliban, noul regim taliban, şi alte țări vecine, și mă refer în special la Iran și China.
În mod tradițional, Iranul are contacte cu talibanii și, de asemenea, cu liderii Al-Qaida, deși iranienii sunt șiiți, iar talibanii și Al-Qaida sunt sunniți. Cu toate acestea, atunci când Statele Unite și coaliția au invadat Afganistanul, mulți dintre liderii Al-Qaida și unii membri ai talibanilor au fugit în Iran și s-au adăpostit în Iran, unde au stabilit contacte care pot fi folosite acum ca rădăcini ale cooperării între Iran și regimul taliban.
O anecdotă despre China
A doua țară pe care ar trebui, de asemenea, să o analizăm foarte atent în ceea ce privește politica și strategia ei față de Afganistan, este China. Permiteți-mi să vă împărtășesc o anecdotă. Știți, cu câteva luni înainte de 11 septembrie 2001, am fost invitat să țin o conferință în China, la Academia Militară din China, și am decis să țin o conferință despre Al-Qaida. Al-Qaida nu era o organizație foarte bine cunoscută în 2001, serviciile de securitate știau despre asta, puțini cercetători știau despre asta, dar nu era foarte răspândită. Și vorbeam despre Al-Qaida și despre amenințarea pe care Al-Qaida o reprezintă pentru lume. Și atunci, unul dintre generalii chinezi îmi spune sau ridică mâna și spune: „Tânărul meu prieten” - a accentuat termenul tânăr, eram mai tânăr pe atunci, dar nu era un compliment. „Tânărul meu prieten”, în ultima oră ai vorbit despre Al-Qaida, dar ai omis să menționezi cele mai importante două lucruri care trebuie spuse despre Al-Qaida. Am întrebat: care sunt cele două fapte pe care crezi că nu le-am menționat? Ați întrebat, mai întâi, cine a creat Al-Qaida? Mi-am dat seama spre ce se îndreaptă și am întrebat: Cine credeți că a creat Al-Qaeda? El a răspuns: Statele Unite, nu știți? Chinezii credeau că Al-Qaida este un produs american. Și apoi întreb, care este al doilea lucru pe care nu l-am menționat? Acesta a fost o surpriză pentru mine. A spus: De ce au creat Statele Unite Al-Qaida? Am întrebat: De ce credeți că Statele Unite au creat Al-Qaida? El a spus: Pentru a ataca China, nu știți asta? Se referea la legătura pe care Al-Qaida o avea cu uigurii din Xinjiang, partea de vest a Chinei. Pentru el era clar că așa-numita Al-Qaida creată de Statele Unite a stabilit o legătură cu jihadiștii islamiști din Xingjiang, pentru a ataca China. De ce spun asta? Pentru că acest lucru îi îngrijorează foarte mult pe chinezi în prezent. Ei nu vor să vadă Al-Qaida redirecționată spre partea de est a Afganistanului, care se învecinează cu Xinjiang, cu China, ca să stabilească din nou contacte cu uigurii.
Cea de-a treia țară, care de fapt trebuie să fie analizată foarte concret, este Qatar. Tind să cred că Qatar ar putea servi drept „marele buzunar” al talibanilor, pentru a sprijini acei jihadiști globali negativi și periculoși care ar putea fi, din nou, înrădăcinați în Afganistan.
Internetul, o armă cu două tăișuri a terorismului
Nevoia psihologică a oamenilor de apartenenţă la un grup este foarte bine exploatată de liderii organizaţiilor teroriste, cu ajutorul internetului. Prin apartenenţa la un grup se capătă identitate socială comună. Ideea de masă cu aceeaşi ideologie îi ajută pe unii să se simtă mai puternici şi în acelaşi timp să se considere superiori celor din afara grupării. Iar această bază devine fertilă pentru plantarea de mentalităţi radicale.
Cristina Cileacu: În acest secol, chiar și teroriștii folosesc internetul ca instrument de recrutare, pentru că este mai ieftin. Dar, în același timp, știm amândoi că internetul poate fi controlat. Este aceasta o modalitate mai bună, să zicem, pentru serviciile de informații să încerce să-i găsească mai ușor, poate să obțină informații mai bune de contraterorism?
Boaz Ganor: Pentru a răspunde la întrebarea ta, trebuie să ne referim la internet ca la un anumit tip de teritoriu, este ciudat pentru că este spațiu cibernetic, deci cum putem vorbi despre teritorii? Dar internetul este practic un teritoriu cibernetic, ceea ce înseamnă că cineva poate trăi în acest teritoriu, în spațiul cibernetic, poate fi dezrădăcinat din spațiul cibernetic și poate fi înrădăcinat în spațiul cibernetic. Iar organizațiile teroriste și teroriștii în general găsesc acest teritoriu al spațiului cibernetic ca fiind un teritoriu foarte fructuos pentru activitatea lor, după cum ai menționat, pentru a recruta oameni, pentru a incita, pentru a radicaliza, pentru a strânge fonduri, pentru a instrui, toate acestea se pot face și se fac pe internet. Marea deficiență pe care teroriștii au folosit-o sau o folosesc în mod abuziv în spațiul cibernetic este faptul că acest lucru este deschis și, de fapt, este transparent. Și toată lumea poate vedea acest lucru, inclusiv serviciile de securitate. Ei încearcă să depășească această deficiență prin a trece în umbră, prin a merge în darknet, prin a merge în zone sau activități ascunse de pe internet, unde agențiilor de informații le este mai greu, nu imposibil, dar mai greu să pătrundă și să afle ce fac. Dar există o competiție continuă între teroriști și contrateroriști în ceea ce privește activitatea lor pe internet. Una dintre principalele măsuri care se utilizează în ultimii ani în această activitate de contraterorism sau indiferență față de internetul din spațiul cibernetic este utilizarea big data, învăţare automată, și mai ales A.I. - inteligența artificială, care s-a dovedit a fi o tehnologie foarte eficientă pentru a identifica activitatea teroristă, pentru a identifica procesul de radicalizare pe internet și poate chiar pentru a preveni atacurile teroriste înainte de a se produce, mai ales când vorbim de activitatea lupilor singuratici, cei care nu sunt membri ai organizațiilor teroriste. Aceștia sunt teroriști care au fost radicalizați în mod independent, deschizând laptopul și învățând, și fiind incitați de materiale radicale, fără implicarea unei organizații teroriste.
Cine îi oprește pe teroriști?
Statele din jurul Afganistan se confruntă de mult timp cu propriile grupări radicale care apelează la teroare ca să câştige adepţi şi să-i supună pe cei care nu sunt de acord cu ideile lor. Faptul că acum teroriştii din aceste ţări pot traversa mai uşor graniţele afgane, ca să se antreneze şi să colaboreze cu reţelele aflate deja acolo, nu face decât să consolideze activităţile principale ale acestor organizaţii. Iar marea problemă este că nu prea mai sunt mulţi doritori să îi oprească.
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm în jurul Afganistanului, în așa-numitele țări "-STAN", acestea au propriile lor probleme cu luptătorii jihadiști și organizațiile teroriste. Americanii și aliații NATO nu mai sunt prezenți în regiune. Cine va înlocui această prezență, din punct de vedere antiterorist, în regiune?
Boaz Ganor: Văd doi candidați, unul dintre ei este Iranul, așa cum am mai spus. Celălalt este China. Al treilea este Qatar. Mai există un alt actor foarte important, care trebuie luat în considerare, mă refer la Pakistan, iar Pakistanul are un mare interes. Are o graniță comună lungă, au o zonă fără reguli, un teritoriu neguvernat sau un teritoriu nu foarte bine guvernat, care este folosit de diferite elemente, inclusiv elemente ISIS, ca să se înrădăcineze acolo. Așa că, să repet, dacă...
Cristina Cileacu: Dacă îmi permiți, Boaz, vor putea aceste țări să îi rețină pe teroriști în interiorul Afganistanului, adică pentru restul lumii, va fi posibil acest lucru? Pentru că, prin prezența americanilor și aliaților din NATO, această problemă era rezolvată în mare parte.
Boaz Ganor: Nu cred că ei vor dori să limiteze terorismul în Afganistan. Ei ar vrea să-și promoveze interesele și ar vrea să vadă că, din Afganistan nu mai pleacă nicio amenințare pentru ei. Nu sunt atât de sigur că principala preocupare a pakistanezilor este ca Al-Qaida să nu prindă iar rădăcini în Afganistan și să atace țări europene sau Statele Unite. Nu este ceva care să se afle pe agenda Pakistanului, cu siguranță nu, sau a Iranului. Iranul, dimpotrivă, ar putea încerca să folosească teritoriul afgan pentru a promova interesele iraniene prin desfășurarea de activități teroriste sunnite, pe lângă activitățile teroriste șiite, activitățile Hezbollah. Iar acest lucru ar pune, de fapt, o limitare între organizația islamistă sunnită precum Al-Qaida, care ar fi activată de Iran, și interesele iraniene care vor spune: „Ce vreți de la noi? Noi suntem șiiți. Nu avem nimic de-a face cu aceste organizații”.
Terorismul, un fenomen de învățare continuă
Dacă am marca pe harta lumii cu puncte roşii locurile în care au avut loc atacuri teroriste în ultimii 20 de ani, am observa că sunt puţine regiuni care au scăpat neatinse de acest fenomen. Concentrarea cea mai mare este totuşi în Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud. Dar Europa şi Statele Unite au avut la rândul lor parte de asaltul terorismului. Statisticile internaţionale arată că în ultima decadă, au căzut victime ale fenomenului aproximativ 21.000 de oameni în fiecare an.
Cristina Cileacu: Ne aflăm acum la 20 de ani de la atacul de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din Statele Unite. Cum descrieți această perioadă de până acum a terorismului? Este în evoluție sau în scădere?
Boaz Ganor: În primul rând, se dezvoltă. Terorismul este un fenomen de învățare continuă, teroriștii sunt pe o curbă de învățare. Ei învață mereu și încearcă să evolueze odată cu noile provocări, încearcă să folosească sau să folosească cu rele intenţii noile tehnologii, noile tactici și modus operandi în activitatea lor. Din păcate, terorismul nu a dispărut. Nu văd terorismul dispărând în viitor. Este o activitate de violență politică, care a fost considerată foarte utilă de către organizații, de către extremiști și de către state, state care sponsorizează și promovează aceste activități pentru a-și îndeplini scopurile. Așadar, terorismul evoluează, terorismul se schimbă și cred că ar fi greșit să încercăm să judecăm și să dăm un răspuns la întrebarea ta într-un singur cadru. Este situația de astăzi mai bună decât era în trecut sau nu? Răspunsul imediat este nu, situația nu este mai bună, ci este diferită, într-un fel chiar mai rea decât era înainte. Dar cred că în ultimii ani, în ultimii doi ani, criza Corona a avut de fapt un impact asupra nivelului de activitate al organizațiilor teroriste. Și am văzut în unele țări occidentale o scădere a numărului acestor atacuri ale organizațiilor teroriste jihadiste globale și locale, pentru că este mai complicat pentru teroriști să-și desfășoare activitatea. Este mai complicat să treci granițele astăzi, ai nevoie de mult mai multe documente care au legătură cu Corona. Înainte era mai dificil să găsești ținte demne de luat în calcul, locuri aglomerate. Nu aveai mulțimi, era o problemă să ataci locuri aglomerate cu totul. Acest lucru a cauzat un fel de scădere artificială a numărului de activități teroriste în unele țări. Tind să cred că, pe măsură ce viața va reveni la normalitate, cu referire la criza Corona, vom asista din nou la reapariția tendințelor anterioare ale amenințărilor teroriste globale și locale.
Noile provocări pentru terorism
Cristina Cileacu: Talibanii s-au dovedit demni de neîncredere. Și în aceste condiții, cu, din nou, retragerea americanilor și a aliaților din Afganistan, cum vor putea serviciile de informații să obțină informații din regiune pentru a opri terorismul în țări precum Statele Unite, pe continentul european și în alte locuri?
Boaz Ganor: Ei bine, aș spune că talibanii sunt foarte de încredere, încrezători în concordanță cu propria lor ideologie. Orice spun, fac. În această privință, tendințele sunt extremiste și foarte periculoase, dar nu înșeală lumea legat de modalitățile extremiste prin care încearcă să-și atingă obiectivele. Nu aș vrea să fiu o femeie care trăiește în Afganistan sub talibani sau un liberal-democrat sau orice altceva. Așadar, în această privință, știm exact ce va fi și ce se întâmplă în acest moment în noul regim al talibanilor. Este adevărat că pentru serviciile de informații, atunci când o țară controlează teritoriul (n.r. cum făcea SUA în Afganistan), este mai ușor pentru serviciile de informații să se infiltreze în organizațiile care sunt situate și înrădăcinate acolo. Este mult mai dificil să te ocupi de organizații teroriste care operează și sunt înrădăcinate la distanță, într-un loc pe care nu îl controlezi îndeaproape și, fără îndoială, americanii vor fi deficitari în capacitățile lor de a obține informații, în comparație cu ceea ce aveau înainte.
Pe de altă parte, americanii au mai puține ținte imediate care să fie supuse atacurilor. Până de curând, talibanilor, Al-Qaida, ISIS, ISIS pakistanez și altora le era ușor să lanseze atacuri teroriste împotriva intereselor americane, pentru că aveau soldați chiar în fața lor și îi puteau ataca. Acum, ei trebuie să aibă o planificare atentă și îndelungată ca să atace Statele Unite pe continent. Nu este imposibil. Dar, după cum am văzut, serviciile de informații, serviciile de informații americane și alte servicii sunt mult mai eficiente decât erau înainte și mult mai cooperante. Cooperarea internațională în domeniul contraterorismului, între serviciile de informații în contraterorism, este incomparabilă astăzi față de cea de acum 20 de ani. Este mult mai bună astăzi.
Cine vor fi prietenii talibanilor? Cum se văd lucrurile din Pakistan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
