Fake news. Propagandă. Post-adevăr. Cât de ușor este să fii înșelat în epoca modernă?

Data actualizării: Data publicării:
fake news

Fake news, alternative facts, post-truth, adică: ştiri false, adevăruri alternative, epoca post-adevărului. Sunt unele dintre cele mai vehiculate noţiuni din timpul campaniilor electorale prezidenţiale din 2016 şi 2017, în întreaga lume.

În timpul campaniei electorale pentru preşedinţia Franţei, candidatul En Marche!, Emmanuel Macron, a refuzat orice comunicare cu jurnaliştii ruşi de la Sputnik şi Russia Today. Pe 29 mai, în cadrul întâlnirii de la Versailles dintre Vladimir Putin şi preşedintele francez proaspat ales, Macron a pus punctul pe I:

"În timpul campaniei electorale, Rusia Today și Sputnik au fost agenți de influență care, în mai multe rânduri, au răspândit știri false despre mine și despre campania mea. (...) S-au comportat ca niște organe de influență, de propagandă, de propagandă mincinoasă".

Epidemia de ştiri false şi de propagandă prin intermediul acestora a făcut, în ultimii ani, înconjurul lumii, iar reperele care ne ajutau să facem diferenţa între o ştire adevărată şi una falsă au fost şi ele puse sub semnul întrebării.

Dacă repeţi o minciună de suficiente ori, ea va deveni adevăr, spunea George Orwell

„Aici s-au remarcat în special Germania, unde, din cauza crizei refugiaţilor, fenomenul Fake News este destul de frecvent, s-a remarcat Franţa, unde avem un fost candidat la preşedinţie care a trebuie să se retragă (Juppe - n.r.), fiind asociat cu Frăţia Musulmană. Imaginea lui a fost afectată ireversibil, omul refuzând să mai candideze”, explică Ionuț Codreanu, coordonator proiect la ActiveWatch .

Charles N. Davis, decan al Facultăţii de Jurnalism de la Universitatea din Georgia, susţine că una dintre cauzele fenomenului „fake news" este faptul că „astăzi, este mai uşor să camuflăm propaganda sub umbrela unei ştiri sau a unei informaţii".

„Sunt situaţii în care o ştire aparent neutră, benignă, generează un val de ură greu de anticipat, pentru că suntem şi rasişti, suntem şi misogini, suntem sexişti, suntem conservatori, şi aşa avem de-a face cu această dinamică. Este o nouă etapă a acelui război hibrid prin care se construiesc mesaje artificiale, se rostogolesc în media mainstream pentru că aceasta e marea problemă. În momentul în care din social media ajung în media tradiţională, iar media tradiţională nu au un filtru, în momentul acela devin ştiri ... devin breaking news”, spune Ionuț Codreanu.

„Lumea a devenit jurnalistică, adică fiecare cu un smartphone scrie, face poze... şi e ca o competiţie, cine va avea cel mai mult vizibilitate. Eu cred în anumită obiectivitate, când un ziarist observă, ascultă, vede lucrurile şi  (...) în modul cel mai puţin pretenţios posibil pentru cititor şi într-un mod fluid, didactic, practic, să explice „uitaţi, am vorbit cu stânga, am vorbit cu dreapta, în spate, şi rezultă că pam-pam-pam. Dar nu mai facem acest lucru... Atunci ce facem? Vorbim, dăm opinii”, arată jurnalistul Laurent Couderc.

Politica adevărului alternativ ridicat la rang de onoare de Donald Trump...

Răspândirea de informaţii inexacte din timpul Brexitului...

Speculaţiile din presa franceză la adresa candidaţilor pentru fotoliul de la Elysee...

Lumea întreagă a asistat la cel mai fals spectacol politic din ultimele decenii.

Dincolo de minciunile bine ticluite ale candidaţilor aflaţi în curse electorale se află, însă, nu doar un întreg staff de campanie, ci, uneori, un aşa-numit... „agent provocator".

Cazul Roger Stone

 

„Este mai bine să fii infam, decât să nu ai faimă. Nu contează cât de mult greşeşti ca politician, atâta vreme cât devii celebru şi nu eşti plictisitor”, spunea Roger Stone, consultant al Partidului Republican. Este greu de crezut că astfel de vorbe pot fi rostite cu lejeritate în spaţiul mediatic chiar de către unul dintre cei mai apropiaţi sfătuitori ai preşedinților americani.

Regulile lui Roger Stone, consilier politic:

1. Gândeşte la scară mare, fii mare!

2. Mai bine infam, decât anonim!

3. Mai bine nedrept, decât anost!

Pentru Roger Stone, supranumit „agentul provocator cu normă întreagă la Casa Albă", astfel de declaraţii sunt la ordinea zilei. Pentru el, moralitatea sau corectitudinea politică sunt pe planul secund. Celor care îl acuză că nu are pic de coloană vertebrală şi nici principii, Roger Stone le răspunde sec: „they are losers, bitter losers", adică „nişte rataţi ofticoşi".

Cine este totuşi... Roger Stone? Consultant politic, lobist, strateg al politicienilor republicani din SUA sau, aşa cum l-a numit media americană, creierul din spatele strategiilor electorale ale foştilor preşedinţi americani Richard Nixon, Ronald Reagan, George Bush Sr, dar şi a lui...Donald Trump.

Consilierul strateg Roger Stone consideră că adevărul alternativ nu este o problemă, atâta vreme cât el slujeşte unei mize electorale. Mai grav este, însă, atunci când un candidat la preşedinţie foloseşte acelaşi mecanism de gândire.

„Dezinformarea şi populismul cred că sunt surori...populismul nu poate să prospere şi să se dezvolte fără puţină dezinformare. Sunt interdependente cele două. Şi se alimentează reciproc pentru că la un moment dat trebuie să menţii un regim populist tot prin dezinformare şi relaţia este permanentă între cele două”, spune Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch.

Faptul că un post de televiziune ca CNN este acuzat de Donald Trump că răspândeşte „fake news” arată, de fapt, până unde sunt dispuşi politicienii să meargă, doar pentru a-şi scuza derapajele electorale.

Roger Stone, controversatul consilier prezidenţial american, a lăudat adesea, în discursurile sale de discreditare a democraţilor, platforme online care, după spusele sale, au ajutat electoratul din SUA să afle... adevărul. De exemplu...InfoWars.com, pagina unde poate fi urmărit showul online al lui Alex Jones, moderator de radio, activist de extremă-dreapta şi teoretician al conspiraţiilor mondiale. Discuţiile din platoul InfoWars au avut adesea ca punct de plecare ştiri false sau adevăruri trunchiate, ţinta lor fiind simplă: sensibilizarea unui anumit segment al electoratului.

„Sigur, InfoWars.com se adresează unei mulţimi non-elitiste. Însă ce contează este că privitorii sunt americani şi că au drept de vot”,  spunea Roger Stone.

Cum se manipulează

Discursurile de instigare la ură, rasiste, au constituit una dintre armele secrete ale politicienilor populişti şi ale partidelor de extremă-dreapta din Olanda, Franţa, Marea Britanie, Finlanda sau SUA. Pe fondul acestui tip de discurs, al fricii, al sentimentului de insecuritate naţională, potenţialul electorat este foarte uşor de MANIPULAT prin informaţii şi titluri scandaloase.

„Sunt idei rasiste, împotriva musulmanilor, a imigranţilor, a femeilor, toate aceste idei definitorii formează ideologia rasistă de extremă-dreapta”, spunea Hillary Clinton, candidatul democrat la Casa Albă în alegerile prezidențiale din 2016.

În Franţa, fenomenul fake news a luat amploare în anul 2016, în timpul campaniilor electorale pentru preşedinţie. În luna mai 2017, Parchetul din Paris a deschis o anchetă în urma plângerii depuse de Emmanuel Macron împotriva rivalei sale de extremă-dreapta, Marine le Pen. Aceasta a fost acuzată de „răspândire de ştiri false” în ceea ce priveşte activităţile financiare ale actualului preşedinte. Macron a acuzat-o pe lidera Frontului Naţional că propagă „fake news”, sprijinită de „trupele sale de pe internet”.

Fişierele care circulă au fost obţinute în urmă cu câteva săptămâni prin piratarea emailurilor personale şi profesionale ale mai multor responsabili ai mişcării En Marche. (...) Venind în ultimele ore ale campaniei, aceasta este o operaţiune care înseamnă în mod clar destabilizarea democraţiei, aşa cum am văzut în SUA”, se spunea într-un comunicat al mișcării En Marche.

„Se observă că cea mai mare parte dintre mesajele împotriva lui Macron provin din surse ale mişcărilor de extremă-dreapta din Statele Unite. Sunt mesaje împotriva Franţei care au ca scop răspândirea acestui mesaj pe reţelele sociale, pentru a răsturna procentele electorale în favoarea lui Marine le Pen”, explica atunci un expert.

De altfel, în timpul ultimei dezbateri televizate dinaintea alegerilor prezidenţiale din Hexagon, candidata Frontului Naţional a apelat la aceeaşi tactică: informaţiile...neverificate.

Le Pen: Sper că nu o să aflăm că aveţi nişte conturi off-shore prin insulele Bahamas!

Macron: Doamnă le Pen, singurul dumneavoastră argument este, ca de obicei, leacul de şarlatan!

Cu Donald Trump preşedinte al Statelor Unite, pe fondul Brexitului, dar şi al mişcărilor populiste de extremă-dreapta din ce în ce mai mai prezente în politicile actuale, întreaga Europă a stat cu ochii pe alegerile din Hexagon. Cu aproape 66% din totalul voturilor exprimate de francezi, Emmanuel Macron a câştigat cursa pentru fotoliul de la Elysee.

„Mesajul de politician atipic care transcede stânga şi dreapta politică, care se poziţionează în centrul spectrului politic şi se uită peste tot încercând să fie un integrator având nişte valori în spate, valorile europene, valorile globale, valorile deschiderii, toate lucrurile astea trebuie să fie ancorate în realitate şi cu siguranţă Emmanuel Macron nu va avea un mandat uşor, însă cred că dacă va reuşi să nu dea chix în ceea ce priveşte transpunearea în realitate măcar a o parte din valorile, din lucrurile pe care le clamează cu atâta ardoare şi iese bine în ceea ce priveşte emoţionalul, cred că Emmanuel Macron va fi un lider politic iconic pentru această perioadă a Uniunii Europene”, arată Adrian Zăbavă, expert în comunicare politică.

Discursurile lui Emmanuel Macron din timpul campaniei electorale au fost analizate până în cel mai mic detaliu de către experţii în comunicare politică.

Un lucru mai puţin ştiut este că faptul că pentru campania sa En Marche!, Emmanuel Macron a lucrat cu firma de lobby Liegey Muller Pons. Compania a fost fondată de trei tineri parizieni, ca urmare a experienţei pe care aceştia au acumulat-o pe când erau studenţi în SUA şi au lucrat ca voluntari în campania electorală a lui Barack Obama.

În era fake news, a extremismului, a conspiraţiilor şi a propagării de informaţii fără niciun filtru etic, aşa-numiţii formatori de opinie din online, ascunşi adesea în spatele unor pseudonime, emit orice. De exemplu, spaţiul ales de preşedintele Macron pentru discursul victoriei a fost şi el ţinta unui val de ştiri lipsite de orice fundament. Celebra piramidă de la Louvre este un simbol al masonilor, al Illuminati şi al forţelor răului, au susţinut în online adepţii teoriilor conspiraţiei.

În realitate, însă, lucrurile au o explicaţie cât se poate de simplă.

„În Franţa, candidaţii de stânga şi de dreapta de-a lungul timpului sau candidaţii victorioşi, mai bine spus, aveau un anumit loc preferat. Dacă la stânga era vorba de Piaţa Bastiliei, în partea cealaltă, la republicani, de Place de la Concorde, e şi acesta un gest simbolic de punere la centru, de poziţionare în afara spectrului politic normal, cred că şi mai important a fost acel moment extrem de bine regizat cu drumul singur către pupitru, în care Emmanuel Macron a traversat curtea de la Louvre, poziţionându-se aşa cum spuneam prin discurs, prin cuvinte, dar şi prin regia scenică, prin modul cum s-a întâmplat, cum s-a comportat, Macron a vrut să arate că este preşedintele tuturor francezilor încă din prima seară de când a câştigat alegerile”, comentează Adrian Zăbavă, expert în comunicare politică. 

PolitiFact este unul dintre cele mai dezvoltate instrumente de verificare a autenticităţii informaţiilor apărute online. Cu toate acestea, valul uriaş de fake news şi propaganda apărute în timpul campaniilor pentru preşedinţie au făcut ca instrumentul de tip „fact reality check” să eşueze.

„ La început eram fericiţi că avem acces la oceanul informaţional, acum ne dăm seama că e o muncă în plus pentru noi să ne triem sursele, să validăm informaţia, să verificăm sursa”, spune Ionuț Codreanu.

„Cred că ziariştii în general trebuie să ne reîntoarcem la un jurnalism clasic, obiectiv”, este de părere jurnalistul Laurent Couderc.

În zilele noastre, „minciuna are picioare scurte” capătă înfăţişare nouă: în politică, nici adevărul nu are picioare mai lungi.

Citiți și:  Răpirea din Irak, primul caz de fake news autohton?

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri