Fenomenele meteorologice extreme preconizate, combinate cu prețurile ridicate la combustibili și îngrășăminte generate de război, ar putea provoca o penurie alimentară gravă la nivel mondial în acest an, consideră experții, potrivit The Washington Post.
În regiunea Bay din Somalia — odinioară grânarul țării — câmpurile de sorg și porumb se ofilesc din cauza lipsei de ploaie. Prețurile orezului importat au crescut brusc pe fondul perturbărilor în transportul maritim cauzate de conflictul din Iran. Fermierii își vând animalele, echipamentele și chiar mobilierul doar pentru a-și permite hrană. Copiii primesc doar jumătate din caloriile necesare, un deficit care le slăbește sistemul imunitar și le încetinește creșterea.
Acum, meteorologii au anunțat sosirea fenomenului El Niño, un model climatic adesea însoțit de temperaturi în creștere și de fenomene meteorologice extreme care pun în pericol agricultura în unele dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii.
Experții se tem că acest fenomen, combinat cu prețurile ridicate la combustibil și îngrășăminte provocate de războiul din Iran, ar putea împinge anumite părți ale lumii într-o criză majoră alimentară până la sfârșitul acestui an — una care ar putea declanșa instabilitate politică și ar putea pune în pericol viețile a milioane de oameni.
„Ceea ce ne așteaptă, cu acest șoc economic și climatic simultan... intrăm în ape necunoscute”, a declarat Jean-Martin Bauer, directorul departamentului de securitate alimentară și analiză nutrițională al Programului Alimentar Mondial.
În Somalia, fenomenul ar putea bombarda solul uscat al zonei cu prea multă ploaie pentru ca pământul să o poată absorbi. Inundații masive ar putea distruge recoltele și strămuta și mai mulți oameni.
Până la sfârșitul anului, avertizează grupurile umanitare, țara s-ar putea confrunta cu foametea. Și nu este singura regiune expusă riscului.
O prognoză recent publicată de Rețeaua Sistemelor de Avertizare Timpurie a Foametei a Departamentului de Stat al SUA prevede că între 115 și 125 de milioane de oameni din cele mai vulnerabile 26 de țări ale lumii vor avea nevoie de asistență alimentară urgentă până în decembrie. Sudanul și Sudanul de Sud se confruntă, de asemenea, cu riscul foametei, a declarat Lark Walters, consilier principal pentru sprijinul decizional în materie de securitate alimentară al rețelei.
„Toate ingredientele pentru un impact al insecurității alimentare de la sever la extrem sunt prezente”, a spus ea.
O „criză pe mai multe niveluri”
Pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme alimentate de El Niño se extind pe tot globul, cele mai grave complicații pentru foametea globală ar putea veni din războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, a spus Maximo Torero, economist-șef la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
De la începutul său, la sfârșitul lunii februarie, conflictul a blocat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz — o cale navigabilă crucială pentru transportul aproximativ unui sfert din comerțul mondial cu petrol pe mare și a până la 30% din totalul exporturilor de îngrășăminte.
Creșterea ulterioară a prețurilor la combustibil și îngrășăminte a afectat deja fermierii, crescând costurile de funcționare a tractoarelor, de pompare a apei și de îngrijire a culturilor. Unii au reacționat prin reducerea suprafețelor cultivate sau a utilizării îngrășămintelor, ceea ce va duce la scăderea randamentelor. Alții vor majora prețurile, făcând alimentele mai puțin accesibile pentru cei mai săraci oameni din lume.
Randamentele puternice din timpul recoltei de anul trecut au oferit un tampon temporar împotriva creșterii costurilor alimentelor, a spus Torero. Dar în mai, prețul cerealelor precum grâul și porumbul a crescut cu 2,6% față de luna precedentă.
Țările care depind puternic de alimentele importate au înregistrat creșteri și mai mari, a remarcat Bauer. În Afganistan, orezul costă cu cel puțin 30% mai mult decât acum 12 luni. Prețul făinii în Sudan a crescut cu 47% față de anul trecut.
Chiar înainte de a lua în considerare efectele El Niño, Programul Alimentar Mondial estimează că războiul va face ca încă 45 de milioane de oameni să ajungă în situație de „insecuritate alimentară acută”.
Oferirea de ajutor umanitar a devenit mai scumpă
Între timp, a devenit mai scump să se ofere ajutor umanitar. Prețurile mai mari ale combustibilului cresc costul livrării ajutorului cu avionul sau camionul.
Închiderea Strâmtorii Ormuz a creat aglomerație în alte porturi. Preocupările sporite legate de securitate în regiunea Orientului Mijlociu au determinat multe nave să evite Marea Roșie. Bauer a spus că transporturile de cereale ale PAM care treceau anterior prin această zonă trebuie acum să ocolească vârful sudic al Africii și să urce prin Marea Mediterană, adăugând patru săptămâni, 9.000 de mile și costuri suplimentare enorme călătoriei.
Aceste provocări se desfășoară într-o lume în care fondurile disponibile pentru programele umanitare sunt mult mai reduse decât în anii precedenți. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ajutorul internațional a scăzut cu aproape un sfert între 2024 și 2025 — cea mai mare scădere anuală de când organizația a început să înregistreze aceste date. Statele Unite, care erau anterior cel mai mare furnizor mondial de asistență pentru dezvoltare, și-au redus bugetul de ajutor cu mai mult de jumătate.
„Aceasta este o criză cu multiple fațete”, a spus Bauer. „Nu ne confruntăm doar cu câteva săptămâni sau câteva luni în care ne aflăm în zona de pericol, ci se pare că pentru anul viitor... vom fi într-o perioadă de risc extrem din perspectiva securității alimentare globale.”
Impactul El Niño
Pe fondul acestor tulburări economice, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a anunțat joi că fenomenul El Niño s-a instalat oficial în Pacificul de Est. Prognoza agenției americane prevede o probabilitate de 63% ca fenomenul să fie „foarte puternic” până în iarnă, iar alte previziuni sugerează că ar putea bate recorduri.
În timpul acestui fenomen climatic natural, care se produce o dată la doi până la șapte ani, încălzirea apelor din Oceanul Pacific declanșează o reacție în lanț de perturbări meteorologice la nivel global. Condiții periculoase de secetă apar adesea în India, Asia de Sud-Est și anumite părți ale Africii, în timp ce alte regiuni sunt lovite de ploi mai intense.
Când aceste schimbări meteorologice afectează regiuni afectate de conflicte, boli sau turbulențe economice, consecințele pot fi devastatoare.
O secetă legată de El Niño, care a coincis cu un război civil de zeci de ani, a provocat moartea prin înfometare a aproximativ un milion de oameni în Etiopia între 1983 și 1985.
În timpul evenimentului din 1997-1998, lipsa record a precipitațiilor a devastat recolta de orez din Indonezia, triplând numărul persoanelor care trăiau în sărăcie în doar doi ani.
Poate că cel mai grav dezastru a avut loc la sfârșitul anilor 1880, când un El Niño de proporții record, agravat de politici coloniale dăunătoare, a dus la o foamete globală care a ucis peste 50 de milioane de oameni în Brazilia, China, India și în alte părți.
O monitorizare îmbunătățită, rețele comerciale globale mai solide și programe umanitare mai puternice au contribuit la atenuarea penuriei alimentare adesea asociată cu fenomenele El Niño.
Cu toate acestea, alți factori globali ar putea face ca El Niño iminent să fie mai dificil decât de obicei, a afirmat Benjamin Selwyn, profesor de dezvoltare internațională la Universitatea din Sussex, care studiază lanțurile de aprovizionare și alimentația.
În primul rând, acesta are loc pe fondul unor temperaturi globale dramatic mai ridicate, alimentate de poluarea cu gaze cu efect de seră provocată de om, ceea ce îi poate accentua efectele.
Condițiile toride din zonele tropicale vor reduce creșterea culturilor, vor afecta sănătatea animalelor și vor face munca mai puțin sigură pentru oameni.
Ploile musonice mai slabe și mai neregulate din India ar putea afecta producția de orez, porumb și grâu. Seceta din „coridorul uscat” al Americii Centrale, care se întinde de la Guatemala până la Nicaragua, ar putea însemna un dezastru pentru milioane de fermieri de subzistență, forțându-i pe mulți să migreze.
„Încălzirea globală face sistemul alimentar mai vulnerabil, iar toate aceste evenimente politice și economice agravează situația”, a spus Selwyn.
Un risc iminent de foamete
Fără acțiuni rapide pentru a proteja regiunile agricole vulnerabile și pentru a spori asistența umanitară, a spus Bauer, lumea s-ar putea confrunta în curând nu numai cu o foamete în creștere, ci și cu intensificarea tulburărilor politice.
Un studiu din 2011 publicat în revista Nature a constatat că fenomenele El Niño dublează probabilitatea apariției de noi conflicte civile în zonele tropicale — regiunea cea mai grav afectată de acest fenomen climatic. De exemplu, recoltele slabe legate de puternicul fenomen din 1982 din Peru ar fi putut contribui la escaladarea conflictelor dintre guvern și gruparea rebelă „Calea Luminoasă”.
Primăvara Arabă a avut loc pe fondul creșterilor de prețuri asociate cu seceta provocată de El Niño în 2011. Cel mai recent El Niño, din 2022 și 2023, a dus la izbucnirea protestelor și a revoltelor pentru hrană în țări precum Albania, Sri Lanka și Africa de Sud.
„Este un risc pentru stabilitate”, a spus Bauer. „Trebuie să fim cu adevărat deschiși în privința asta.”
Totuși, apariția unui El Niño nu condamnă automat lumea la foamete și suferință, a spus Amy Ostrander, consilier pentru piețe și comerț în cadrul Rețelei Sistemelor de Avertizare Timpurie a Foametei.
Deși fenomenul tinde să favorizeze recoltele slabe în unele regiuni vulnerabile, producția globală rămâne, de obicei, stabilă.
Cu alte cuvinte, există încă suficientă hrană pentru toată lumea într-un an El Niño. „Dar transportul alimentelor între țări și comerțul global și regional nu sunt niciodată perfect eficiente”, a spus ea.
Dacă marii exportatori impun restricții comerciale în încercarea de a menține prețurile interne scăzute, acest lucru poate face alimentele și mai puțin accesibile pentru națiunile care depind de importuri, a spus Torero. Multe dintre aceste națiuni au venituri mici și sunt puternic îndatorate, ceea ce înseamnă că guvernele lor au mai puține resurse pentru a sprijini fermierii sau pentru a ajuta la subvenționarea costului alimentelor.
Prognoza privind El Niño a determinat Programul Alimentar Mondial să lanseze programe pentru a furniza fermierilor semințe rezistente la secetă și pentru a transfera bani familiilor, astfel încât acestea să se poată pregăti pentru dezastrele meteorologice. Aceste programe pot ajuta la prevenirea pierderilor de recoltă și la atenuarea costului în creștere al alimentelor, a spus Bauer.
Dar PAM și alte grupuri umanitare au nevoie de mai multe resurse pentru a ajunge la populația tot mai numeroasă care se află în nevoie, a adăugat el. Agenția ONU estimează că deficitul de finanțare și costul crescut al livrării ajutorului ar putea face ca 9 milioane de oameni să rămână fără asistență în lunile următoare.
În Somalia, grav afectată, ajutorul alimentar ajunge la mai puțin de o cincime din oamenii care au nevoie de el, a spus Walters. Analiza ei a constatat că multe dintre clinicile rurale de sănătate și nutriție din țară s-au închis, obligând oamenii să călătorească mai departe și să cheltuiască mai mult pentru a ajunge la tratamentul de care au nevoie.
Dacă următoarea recoltă va fi un eșec — sau va fi distrusă de inundații — acest lucru ar putea duce la foamete și sărăcie generalizate. Cel puțin 30% dintre copiii mici ar putea suferi de malnutriție acută. Două persoane din fiecare 10.000 ar putea muri de foame în fiecare zi. Națiunea va fi intrat oficial în foamete.
„Foametea reprezintă niveluri extreme de suferință umană în ceea ce privește foamea, malnutriția și mortalitatea”, a spus Walters. „Este cel mai extrem și urgent tip de problemă pe care îl putem identifica.”
Editor : M.C
