Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat, la 8 ianuarie, un plan detaliat pentru desfășurarea a până la 6.000 de soldați francezi în Ucraina după încheierea unui acord de pace. Trupele ar urma să fie staționate departe de linia frontului, cu rol exclusiv de suport logistic, escortă, antrenament și garanție a securității, nu ca forțe de luptă, demarcație sau stabilizare. Informația, dezvăluită inițial de Le Monde, vine la numai câteva zile după summitul Coaliției de Voință organizat la Paris pe 6 ianuarie.
În cadrul unei întâlniri închise la Élysée cu liderii principalelor forțe politice parlamentare (inclusiv reprezentanți ai RN, LFI și Les Républicains), Macron a oferit „detalii confidențiale” pentru a obține sprijin politic larg.
O reuniune cu ușile închise la care au participat prim-ministrul, Sébastien Lecornu, ministrul Apărării, Catherine Vautrin, șeful Statului Major al Armatei, generalul Fabien Mandon, președintele Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, și președintele Senatului, Gérard Larcher, președinții grupurilor parlamentare, șefii de partid și președinții comisiilor pentru afaceri externe și apărare din Parlament. În total, aproximativ treizeci de persoane, reunite timp de aproape trei ore în grădina de iarnă a Palatului Elysée. Toate forțele politice au răspuns prezent, inclusiv cele mai reticente la trimiterea de trupe în Ucraina, precum Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI).
Lidera deputaților LFI, Mathilde Panot, a confirmat numărul de 6.000 de soldați și a subliniat că președintele a insistat asupra faptului că „toată lumea trebuie să înțeleagă bine problema”. Nimeni nu s-a opus fundamental planului, iar unii parlamentari văd în Coaliția de Voință o alternativă viabilă la implicarea directă a NATO.
Generalul francez Fabien Mandon, șeful Statului Major al Armatelor, a precizat că trupele vor fi „nici forțe intermediare, nici de stabilizare”, ci mai degrabă un contingent de garanție a securității post-conflict. Planul face parte din strategia europeană de a oferi Ucrainei garanții solide de securitate după un eventual armistițiu, în contextul negocierilor complicate cu SUA și Rusia.
Marea Britanie (sub conducerea lui Keir Starmer) și alte țări europene au semnat o declarație comună pe 6 ianuarie pentru o forță multinațională sub leadership american, cu contribuții semnificative din partea Franței și Regatului Unit.
Declarația lui Macron vine după ce, în interviul din 6 ianuarie la France 2, a vorbit despre „mai multe mii de oameni” implicați în operațiuni externe post-pace. Germania (Friedrich Merz) a indicat disponibilitatea de a trimite trupe în țări NATO vecine Ucrainei, dar nu direct pe teritoriul ucrainean. Planul francez rămâne condiționat de un acord de pace real – încă ipotetic – și de aprobarea parlamentară națională.
Kievul a salutat inițiativa ca pe un semnal puternic de solidaritate europeană, în timp ce Moscova a calificat-o drept „provocare directă”. În Franța, opoziția de dreapta (RN) și extrema stângă (LFI) au cerut dezbateri parlamentare suplimentare, dar nu au respins categoric ideea.
Editor : M.C
