Grecia pregătește modificări constituționale majore, printre care un amendament surprinzător. Atena pregătește una dintre cele mai neobișnuite modificări constituționale din Europa: introducerea inteligenței artificiale în legea fundamentală a statului. Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis vrea ca noua Constituție să prevadă clar că inteligența artificială trebuie folosită „în slujba libertății individului și a prosperității societății”, relatează thenationalherald.com.
Prim-ministrul conservator Kyriakos Mitsotakis a prezentat joi propunerile de modificare, subliniind că acestea sunt necesare pentru a proteja generațiile viitoare, având în vedere îngrijorările la nivel mondial cu privire la riscurile pe care le prezintă IA pentru guvernarea democratică și pentru umanitate însăși.
Anunțul vine într-un moment în care Europa încearcă să găsească un echilibru între dezvoltarea tehnologică rapidă și protejarea valorilor democratice.
Un model juridic nou
Atena încearcă să creeze un model juridic nou, într-un context în care inteligența artificială schimbă deja economia, piața muncii și administrația publică.
„Este foarte important ca, în acest proces de revizuire constituțională, să avem grijă de lumea în care vor trăi copiii noștri”, le-a spus Mitsotakis parlamentarilor din partidul său de centru-dreapta, aflat la guvernare.
Modificările propuse ar include o dispoziție care prevede: „Inteligența artificială trebuie să servească libertății individului și prosperității societății, asigurându-se că riscurile sunt atenuate și că avantajele pe care le oferă sunt valorificate pe deplin.”
FMI estimează că aproape 40% dintre locurile de muncă din economiile dezvoltate vor fi afectate de inteligența artificială în următorii ani, iar un raport Goldman Sachs vorbește despre sute de milioane de joburi care ar putea fi automatizate la nivel global.
Zeci de alte modificări ar include extinderea votului prin corespondență, creșterea duratei școlarizării obligatorii de la nouă la 11 ani și interzicerea impozitării retroactive.
„Aceste provocări domină deja prezentul: de la criza climatică și protecția resurselor de apă până la sursele de energie regenerabilă, dar mai presus de toate utilizarea inteligenței artificiale”, a spus prim-ministrul.
„Această mare revoluție trebuie, de asemenea, să fie pusă constituțional în slujba libertății individuale și a bunăstării sociale.”
„Tehnologia nu trebuie să depășească legislația”
Grecia susține că regulile trebuie stabilite acum, înainte ca tehnologia să avanseze mai repede decât legislația.
În ultimii ani, statul elen a investit masiv în digitalizare, după ieșirea din criza financiară. Astăzi, platformele publice online gestionează inclusiv proceduri precum divorțurile, taxele, programările medicale sau biletele pentru competițiile sportive.
Guvernul de la Atena susține că următorul pas este introducerea unor „garanții constituționale” pentru folosirea inteligenței artificiale.
Subiectul este important și pentru România. Potrivit Comisiei Europene, țara noastră are una dintre cele mai rapide creșteri ale investițiilor în digitalizare și inteligență artificială din Europa Centrală și de Est.
În același timp, firmele românești folosesc tot mai mult automatizarea, iar administrația publică începe să introducă sisteme AI pentru analiză de date, verificări fiscale și servicii online.
Specialiștii avertizează însă că lipsa unor reguli clare poate crea riscuri majore: manipulare electorală, deepfake-uri, discriminare algoritmică sau pierderea unor locuri de muncă.
Uniunea Europeană a adoptat deja AI Act
În paralel, Uniunea Europeană a adoptat deja AI Act, primul regulament major din lume care clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de risc.
Sistemele considerate periculoase, precum supravegherea biometrică abuzivă sau manipularea comportamentală, vor fi restricționate sau interzise.
Grecia merge însă mai departe și încearcă să transforme protecția împotriva abuzurilor AI într-un principiu constituțional.
Reforma va dura mai mulți ani
Pe lângă capitolul dedicat inteligenței artificiale, reforma constituțională din Grecia include și alte schimbări importante: extinderea votului prin corespondență, creșterea perioadei de școlarizare obligatorie și interzicerea taxelor retroactive.
Procesul va dura însă ani și are nevoie de voturi în două legislaturi succesive.
Procesul îndelungat de revizuire implică o serie de voturi în cadrul a două legislaturi succesive și necesită, de obicei, un anumit sprijin din partea mai multor partide.
Grecia a adoptat cu entuziasm inteligența artificială și tehnologia modernă încă de la ieșirea dintr-o criză financiară majoră, acum opt ani, modernizând supravegherea frontierelor și reconstruind administrația fiscală.
O platformă puternică de servicii guvernamentale gestionează acum totul, de la obținerea unui divorț până la achiziționarea biletelor pentru meciurile de fotbal din țară.
Luna trecută, guvernul a dezvăluit planuri pentru o interdicție totală a rețelelor sociale pentru copiii cu vârsta sub 16 ani — o măsură care, potrivit acestuia, avea scopul de a exercita presiune asupra Uniunii Europene pentru a adopta reguli similare.
Unii experți constituționali din Grecia susțin că IA trebuie să fie obligată legal să servească democrația, deoarece marile platforme tehnologice private dețin acum suficiente date și putere pentru a opera dincolo de supravegherea publică efectivă.
Evripidis Stylianidis, principalul legislator al guvernului în ceea ce privește revizuirea constituțională, a declarat că modificările vor servi drept barieră de protecție pe termen lung în ceea ce privește utilizarea IA.
„Multe probleme de astăzi sunt definite la nivel internațional”, a declarat el joi la radioul de stat. „Protecția și utilizarea corespunzătoare a inteligenței artificiale afectează toate drepturile omului în viața de zi cu zi și este un aspect care trebuie să ne preocupe în cadrul revizuirii constituționale.”
Editor : M.C
