Video Gruparea kurdă PKK se dizolvă și renunță la lupta armată, după peste 40 de ani de conflict cu Turcia

Gruparea armată kurdă PKK a anunțat, printr-un comunicat emis luni, dizolvarea structurilor sale și încetarea definitivă a luptei împotriva Turciei. Decizia marchează sfârșitul unui conflict început în anul 1984, care a provocat peste 40.000 de morți.

„Al 12-lea Congres al Partidului Muncitorilor din Kurdistan a decis dizolvarea structurii organizaţionale şi sfârşitul luptei armate”, anunţă gruparea armată kurdă.

Voucherele de energie, prea mici ca să acopere majorarea facturilor. „Mă acopăr cu două plăpumi ca să nu mai consum”

Haos pe Dunăre: Cum a blocat o navă supraîncărcată exporturile de cereale între Galați și Constanța

Reacția lui Grindeanu, după demisia ambasadoarei SUA Kimberly Guilfoyle. „Dacă îmi spunea «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam”

PSD nu e „speriat” de alegeri anticipate. Ștefan-Radu Oprea: „Ne-am și hotărât să ne pregătim”

Răspunsul lui Fritz, după ce Bolojan a spus că ar susține Cabinetul Niculescu: USR nu votează un guvern din care face parte PSD

Cristian Seidler (USR), despre posibila dizolvare a Parlamentului: „O bârfă lansată de PSD”. Ce ar urmări social-democrații

Nicușor Dan amenință că dizolvă Parlamentul. Ce condiții pune (surse)

Csoma Botond (UDMR), despre informația că Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului: „O simplă speculație. E o cacealma”

Investigație internațională: Portul Constanța, pe harta cocainei latino-americane din Europa (The Guardian)

Gruparea armată kurdă, care reprezintă cel mai mare grup etnic fără un stat propriu, este considerat grup terorist de către Turcia și aliații săi occidentali. Peste 40 de mii de oameni au fost uciși după lansarea insurgenței în 1984. Pacea este însă fragilă și există pericolul formării unei noi grupări care să ceară autonomia politică și culturală în zonele locuite preponderent de kurzi.

PKK anunţă că s-a reunit într-un Congres săptămâna trecută, conform News.ro. La 27 februarie, liderul istoric al PKK Abdullah Öcalan a cerut mişcării sale să depună armele şi să pună capăt gherilei care s-a soldat cu peste 40.000 de morţi începând din 1984.

Acest apel al lui Öcalan - încarcerat de 26 de ani pe Insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, avea loc în urma unei medieri lansate în toamnă de către principalul aliat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, naţionalistul Devlet Bahçeli, prin intermediul Partidului DEM (prokurd).

PKK a răspuns în mod favorabil la 1 mai la apelul liderului său istoric şi a anunţat un armistiţiu imediat cu forţele turce. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan aprecia atunci că apelul lui Abdullah Öcalan este o „oportunitate istorică” pentru turci şi kurzi, care reprezinră potrivit unor estimări aproximativ 20% dintre cei 85 de milioane de locuitori ai Turciei.

Cine este Abdullah Ocalan

PKK a fost fondat în 1978 cu scopul de a institui un stat kurd independent, cu orientare socialistă, în Orientul Mijlociu. Un an mai târziu Abdullah Ocalan a fost recunoscut drept șef al gruării și a fugit în Siria, unde a început să facă pregătiri pentru războiul pentru independență.

În 1998, Ocalan a fost obligat să părăsească Siria și a căutat azil politic în alte state. În 1999, a fost extrădat din Kenya și condamnat în Turcia pentru trădare, formarea unei organizații armate și separatism. Sentința inițială a fost condamnarea la moarte, dar ulterior a fost diminuată în detenție pe viață în izolare, într-o închisoare de maximă securitate.

În întreaga lume, trăiesc aproape 30 de milioane de kurzi care alcătuiesc cel mai mare grup etnic fără un stat propriu. Minoritățile kurde trăiesc în principal în sud-estul Turciei, nordul Irakului, Iran și nordul Siriei.

Editor : M.I.