Acordul dintre Washington şi Teheran, care ar urma să fie semnat de cele două părţi vineri, ar putea aduce „pace şi securitate pentru toţi cei din regiune”, afirmă liderii din G7, principalele democraţii industrializate, declarându-se pregătiţi să contribuie la implementarea acordului. SUA insistă că la momentul semnării memorandumului nu au fost efectuate niciun fel de plăți, că nu au fost dezghețate cele 24 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate în străinătate și că nu au existat acorduri paralele între Iran și Emirate sau Qatar.
Ceremonia de semnare a memorandumului de înţelegere - deja semnat electronic luni - este prevăzută pentru vineri în Elveţia, dar preşedintele american Donald Trump a sugerat miercuri că aceasta ar putea avea loc chiar joi şi că textul ar putea fi semnat de el şi de omologul său iranian, Masoud Pezeshkian.
Casa Albă spune că fondurile vor fi „dezghețate”, iar sancțiunile vor fi ridicate în etape, în funcție de respectarea de către Iran a angajamentelor sale. Însă un oficial american a vorbit despre posibilitatea unor „mici gesturi inițiale din partea noastră, desigur, dacă și ei vor arăta mici gesturi de respectare a angajamentelor”.
Iranul începe negocierile cu administrația Trump, având în centrul atenției o problemă economică crucială: deblocarea a zeci de miliarde de dolari care rămân „înghețate” în străinătate și care ar putea susține economia țării, scrie Kathimerini din Grecia.
Aceste fonduri provin în principal din veniturile din exportul de petrol iranian, care nu au putut fi transferate în țară din cauza sancțiunilor, în special după ce SUA s-au retras din acordul nuclear internațional în 2018 și au reimpus restricții stricte.
Unde se află fondurile iraniene?
Conform estimărilor publicate de Wall Street Journal, care citează analiști internaționali și surse de pe piață, activele iraniene „înghețate” sunt distribuite între mai multe țări:
- China: aproximativ 20-50 de miliarde de dolari, reprezentând cea mai mare parte a veniturilor iraniene din sectorul energetic, datorită achizițiilor masive de petrol iranian.
- Irak: aproximativ 15 miliarde de dolari, provenind în principal din importuri neplătite de gaze naturale și energie electrică.
- Japonia: 20–50 miliarde de dolari (estimările variază semnificativ).
- India: aproximativ 7 miliarde de dolari din achiziții anterioare de petrol iranian.
- Coreea de Sud: aproximativ 7 miliarde de dolari, o parte din această sumă fiind utilizată anterior în cadrul unor acorduri de schimb umanitar.
- Qatar: aproximativ 6 miliarde de dolari, sumă care fusese promisă pentru scopuri umanitare, dar care rămâne în curs de negociere.
- Oman, Japonia, Luxemburg și SUA: sume mai mici, totalizând aproximativ 8 miliarde de dolari.
Evaluări și obiective iraniene
Teheranul susține că totalul activelor înghețate în străinătate depășește 100 de miliarde de dolari, deși estimările independente indică o sumă mai mică.
În cadrul negocierilor actuale, se pare că Iranul urmărește deblocarea, în etape, a unei sume inițiale de aproximativ 24 de miliarde de dolari.
Unii economiști estimează că deblocarea unei părți din capital ar putea susține moneda iraniană și ar putea frâna inflația, fără a elimina însă necesitatea structurală a unei ridicări mai ample a sancțiunilor.
Problema fondurilor înghețate reprezintă un punct-cheie de presiune în cadrul negocierilor, întrucât este direct legată de perspectiva unui acord cuprinzător privind programul nuclear iranian și de stabilizarea economiei țării.
Semnatarii notează că sunt necesare negocieri pentru un „acord diplomatic robust şi cuprinzător” care să reglementeze „ameninţările reprezentate de Iran în regiune şi dincolo de aceasta” şi să asigure că Iranul „nu va obţine niciodată o armă nucleară”.
Editor : M.C
