Autorităţile din Transnistria au prelungit vineri, până la 8 februarie, starea de urgenţă în economie declarată în această regiune separatistă din estul Republicii Moldova din cauza crizei energetice severe provocate de suspendarea tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina, relatează NewsMaker.
Aşa-numitul Consiliu Suprem (legislativul) din Transnistria a „ratificat decretul prezidenţial privind prelungirea stării de urgenţă în economie pentru încă 30 de zile, până la 8 februarie”, se arată într-un comunicat al acestui for.
Administraţia separatistă de la Tiraspol a recunoscut joi că regiunea se confruntă cu o criză energetică şi umanitară din cauza lipsei gazului rusesc.
În plus, oficiali transnistreni au raportat trei decese cauzate de intoxicării cu monoxid de carbon în urma „utilizării necorespunzătoare a aragazelor şi a echipamentelor electrice”.
„Din păcate, criza umanitară şi energetică continuă. Situaţia nu se normalizează şi are tendinţa de a se agrava”, a declarat Vitali Ignatiev, aşa-numitul ministru de Externe transnistrean.
El a subliniat că, în regiunea locuită de aproximativ o jumătate milion de oameni, furnizarea de apă caldă atât pentru încălzire, cât şi pentru consumul zilnic a fost „total” suspendată, iar gazul este utilizat doar pentru aragaze.
Diplomatul a recunoscut că singura soluţie la criză este reluarea livrărilor de gaze ruseşti către singura centrală termică din teritoriu.
Transnistria, un teritoriu situat între Ucraina şi Republica Moldova, ale cărei autorităţi sunt loiale Moscovei de când au rupt legăturile cu Chişinăul în urmă cu peste 30 de ani, speră să primească gaze ruseşti pe o rută alternativă, făcând aluzie la Turkish Stream. O variantă asupra căreia autorităţile moldovene au insistat de când Ucraina a anunţat că suspendă tranzitul gazelor ruseşti prin teritoriul său de la 1 ianuarie.
De la 1 ianuarie, centrala de la Cuciurgan funcţionează exclusiv pe cărbune, iar rezervele sunt limitate, astfel încât autorităţile nu consideră această variantă o opţiune pe termen lung.
Chişinăul s-a oferit să ajute Transnistria atât cu ajutoare umanitare, cât şi în ceea ce priveşte căutarea de gaze pe pieţele europene.
Pe timp de „stare excepțională în economie”, potrivit decretului, se aplică mai multe „măsuri excepționale”, printre care: „adoptarea unor decizii pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și alte resurse energetice”, „crearea condițiilor pentru formarea rezervelor de stat de resurse energetice”, „stabilirea unui regim special pentru achiziționarea de gaze naturale și alte resurse energetice”, „interzicerea exportului de resurse energetice de către organizațiile energetice”, „stabilirea priorității în finanțarea măsurilor pentru protejarea vieții și sănătății cetățenilor”, „stabilirea unor restricții privind desfășurarea anumitor tipuri de activități economice și financiare, inclusiv transferul de mărfuri și prestarea de servicii”.
Până de curând, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan acoperea, de asemenea, 80% din nevoile Republicii Moldova, care importă energie din România de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, deşi la un preţ mai mare.
Administraţia din Transnistria pune criza pe seama guvernului de la Chişinău, care nu a soluţionat litigiul cu consorţiul rus Gazprom, care cere Republicii Moldova achitarea unor datorii de peste 700 de milioane de dolari pentru importurile de gaze, din care Chişinăul recunoaşte doar creanţe de 8,6 milioane, după un audit internaţional.
Kremlinul, care încearcă să destabilizeze situaţia din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din acest an, cruciale pentru viitorul republicii, dă vina pe Chişinău şi Kiev pentru situaţia critică din Transnistria.
Editor : Marina Constantinoiu
