Incursiuni cu drone, exerciții militare uriașe și amenințări: Care este strategia lui Vladimir Putin contra flancului estic al NATO

Dacă intenția lui Vladimir Putin a fost să se folosească de incursiunea cu drone în spațiul aerian al Poloniei ca să testeze apărarea antiaeriană NATO, președintele rus probabil că este foarte mulțumit de rezultat. Experții avertizează că felul în care s-a desfășurat întregul incident va încuraja probabil Rusia să meargă și mai departe când va încălca din nou spațiul aerian al unui stat NATO, potrivit Financial Times.

Avioanele de luptă au doborât miercuri o parte din dronele rusești care s-au aventurat dincolo de granița Ucrainei cu Polonia, aceasta fiind prima dată când forțele NATO au intrat în conflict direct cu forțele armate rusești de când Putin a lansat invazia.

Experții și analiștii în domeniul apărării au spus că reacția forțelor NATO arată și cât de nepregătită este Europa pentru genul de asalt aerian masiv pe care Rusia îl lansează asupra Ucrainei aproape în fiecare noapte, ceea ce dezvăluie amploarea investițiilor necesare pentru a întări flancul estic al alianței.

Moscova a observat cel mai probabil că Europa nu a învățat din experiența prin care Ucraina a trebuit să treacă în ultimii ani, a spus Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane în Europa. „Nu suntem deloc pregătiți peste asta... și acum sunt la ușa noastră.”

Hodges a subliniat faptul că Europa are nevoie de un sistem integrat de apărare antiaeriană în mai multe straturi care să poată evalua amploarea atacului iminent și să aloce resursele necesare, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat miercuri, atunci când avioane de luptă foarte performante, precum F-35-uri olandeze, au fost folosite pentru a doborî drone ieftine.

„Nu a fost un accident, evident, având în vedere numărul de drone”, a spus Hodges. „A fost o repetiție pentru a testa și a afla cât de bune sunt sistemele noastre de avertizare timpurie, care este timpul nostru de reacție.”

„Atacul deliberat” al Rusiei a avut două obiective: „să provoace și să testeze”

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a spus că incursiunea cu drone a fost „un atac deliberat” care a avut „două obiective: să provoace și să testeze”. „Este evident că [Moscova] nu este interesat deloc de un armistițiu sau de pace.”

Un avion de supraveghere a spațiului aerian din partea forțelor aeriene italiene a ajutat avioanele de luptă să doboare dronele rusești.

Premierul polonez a spus că din cele 19 drone care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, doar patru dintre ele, „care prezentau o amenințare directă”, au fost doborâte.

Potrivit armatei poloneze, cele mai multe drone erau de tip „momeală”, folosite des de ruși pentru a distrage atenția sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei și pentru a le epuiza muniția înainte de lansarea unor valuri succesive de rachete și drone de atac.

Oficialii NATO, inclusiv secretarul general Mark Rutte, au recunoscut că apărarea antiaeriană a alianței pe flancul estic reprezintă una dintre slăbiciunile sale și necesită investiții urgente.

Un oficial din industria de apărare a Poloniei a spus că cele mai multe din dronele identificate erau de tip „Gerbera”, care sunt construite după modelul dronelor iraniene Shahed, dar nu au explozibil și sunt folosite ca momeală înaintea atacurilor cu rachete asupra Ucrainei.

Oficialii polonezi cred că după lansarea dronelor Gerbera a urmat un val de drone Shahed ce aveau ca țintă orașul Liov din vestul Ucrainei, iar dronele rusești au fost trimise în mod deliberat în spațiul aerian al Poloniei pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană din jurul orașului ucrainean.

O parte din dronele rusești au fost lansate din Belarus, unde Rusia va organiza din nou exerciții militare

O parte dintre drone au fost lansate din Belarus, aliatul Rusiei care urmează să organizeze exerciții militare de amploare începând de vineri, chiar în apropierea graniței cu Polonia și Lituania.

Exercițiile militare Zapad sunt organizate de Rusia și Belarus o dată la patru ani și simulează un răspuns comun contra unui atac din partea unei țări NATO.

Tusk a ordonat închiderea completă a graniței cu Belarusul înainte de exercițiile militare „foarte agresive” ce vor începe curând.

În trecut, aceste exerciții militare au simulat un atac nuclear lansat împotriva Varșoviei, în timp ce ultima ediție din 2021 a făcut parte din pregătirile armatei ruse dinaintea invadării Ucrainei câteva luni mai târziu.

Exercițiul Zapad de anul acesta are trei obiective: să testeze răspunsul NATO în fața unor astfel de provocări precum incursiunile cu drone, să demonstreze că în ciuda multelor eșecuri militare în Ucraina, forțele ruse sunt în continuare periculoase și să stârnească anxietate în rândul statelor NATO care au graniță cu Rusia și Belarus.

Acțiuni agresive menite să împartă NATO în două tabere: cei care vor un răspuns ferm și cei care cred că „nu e mare lucru”

Într-un articol de opinie recent publicat, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a acuzat Finlanda că „urmărește o cale conflictuală în pregătire pentru un război cu Rusia”, în timp ce Nikolai Patrușev, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Putin, a acuzat țările occidentale că „s-au hotărât serios să ridice miza, transformând Marea Baltică într-o arenă pentru un război hibrid nedeclarat”.

Situația actuală nu este o „stare de război”, dar este „semnificativ mai periculoasă decât cele dinainte”, a mai spus premierul polonez Tusk.

Un oficial polonez din industria de apărare a spus că atacurile sunt menite să împartă NATO în două tabere: cei care spun că „trebuie să răspundem și să ajutăm Polonia” și cei care spun să ne „relaxăm, ei doar ne testează, nu e mare lucru”.

Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a comparat incursiunea dronelor cu tentativele rusești de sabotaj ce au avut loc în ultimele 18 luni pe teritoriul Europei.

Rusia „încearcă să creeze o nouă realitate, la fel cum au făcut și în cazul atacurilor hibrid, unde noi practic am acceptat faptul că rușii sunt activi în țările NATO și fac lucruri malițioase”, a spus Landsbergis pentru FT.

„Acum imaginați-vă același lucru cu dronele. O fac o dată, nu reacționăm... și apoi va fi un alt atac, poate în Polonia, poate în România, poate în Lituania.”

Editor : Raul Nețoiu