Liderii din Uniunea Europeană se reunesc, neoficial, luni, pentru prima dată după alegerile europarlamentare şi par aproape de un consens privind împărţirea funcţiilor de conducere de la Bruxelles, începând cu un nou mandat pentru Ursula von der Leyen ca şefă a Comisiei Europene, relatează Reuters.
Vor fi discutate, de asemenea, preşedinţia Consiliului European şi conducerea diplomaţiei europene, în timp ce Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European din ianuarie 2022, pare să aibă asigurat al patrulea post din funcție de vârf la nivelul Uniunii Europene.
Succesorul lui Charles Michel ca preşedinte al Consiliului va fi, probabil, fostul prim-ministru al guvernului Portugaliei, Antonio Costa, iar ca înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, în locul lui Josep Borrell, urmează să fie desemnată estoniana Kaja Kallas, în prezent şefă a guvernului de la Tallinn.
Contextul politic european, după alegerea noului legislativ, este dominat de Partidul Popular European (PPE), din care fac parte formaţiunile a 13 lideri din cei 27, precum şi Uniunea Creştin-Democrată din care provine von der Leyen. Pentru a conduce în continuare executivul european, reprezentanta Germaniei, în vârstă de 65 de ani, trebuie să întrunească şi majoritatea calificată a cel puţin 15 ţări, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii, iar ulterior şi majoritatea absolută de 361 de membri din noul Parlament European, care va vota pentru prima dată în noua sesiune în 16 iulie. În 2019, ea a fost confirmată ca preşedintă a CE cu un avans de numai nouă voturi.
Social-democraţii, al doilea grup politic din PE, revendică pentru Costa succesiunea belgianului Michel, care a organizat şi condus până acum summit-urile UE şi a avut relaţii dificile cu Von der Leyen. Socialistul portughez în vârstă de 62 de ani a fost nevoit să demisioneze în noiembrie anul trecut de la conducerea guvernului de la Lisabona, fiind anchetat în ţara sa pentru trafic de influenţă.
Liberala Kallas, singura est-europeană dintre titularii de funcții de rang înalt la UE, susţinătoare fermă a Ucrainei în războiul de apărare împotriva Rusiei, are 46 de ani; Borrell, actualul şef al diplomaţiei europene, se retrage din activitate la vârsta de 77 de ani.
Deşi formaţiunile lor au suferit înfrângeri la alegerile europarlamentare, preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Olaf Scholz, au în continuare o influenţă puternică în Uniune. În ascensiune este Giorgia Meloni, prim-ministră a Italiei, al cărei partid neo-fascist ar putea negocia posturi pentru familia politică a Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care au 76 de europarlamentari, cu doar patru mai puţini decât Renew Europe, grupul din care face parte şi formaţiunea lui Macron, Renaissance (Renaşterea).
Consiliul European se va reuni în 27-28 iunie pentru a oficializa deciziile care vor fi discutate luni, inclusiv privind obiectivele politice pentru următorii cinci ani în domenii importante ca apărarea şi economia.
Până atunci, ei vor primi şi un scurt raport de la preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, care a declarat, vinerea trecută, că UE are nevoie de energie mai ieftină şi de o uniune a pieţelor de capital pentru dirijarea economiilor private către investiţii.
Editor : Adrian Dumitru
