INTERVIU. Jocul lui Vladimir Putin în Occident

Data publicării:
vladimir putin discurs
Foto: Kremlin.ru

Doi reputaţi experţi, unul din Rusia şi celălalt din ţara care a avut cea mai recentă criză cu Rusia, adică din Marea Britanie, vorbesc într-un interviu pentru Jurnalul de Seară despre ce are de gând Vladimir Putin.

Reporter: Cum va evolua relaţia Rusiei cu Vestul şi care sunt principalii factori care o pot influenţa?

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Cred că relaţia Rusiei cu Vestul sau, cel puţin, cu UE şi mai ales cu Regatul Unit - care e unul dintre subiectele despre care am vorbit azi - va rămâne conflictuală în viitorul apropiat. Discursul pe care preşedintele Putin l-a susţinut în martie în faţa naţiunii şi ultimele lui acţiuni arată că nu are nici o minimă preocupare să relaxeze politica „fortăreţei asediate" pentru a spori investiţiile sau creşterea economică. Cred că liderii ruşi consideră că sancţiunile vor rămâne în vigoare pe termen lung şi nu sunt dispuşi să facă paşi pentru a normaliza relaţiile pentru a scăpa de sancţiuni. Din păcate, avem la orizont confruntări şi tensiuni ridicate.

Konstantin von Eggert, analist rus, TV Rain - Moscova: Cred că mai e vorba şi despre faptul că această confruntare cu Vestul a devenit element central al autorităţii şi, într-o anumită măsură, al legitimităţii lui Vladimir Putin în interiorul Rusiei. În absenţa unei dezvoltări economice - perspectivele economice ale Rusiei sunt destul de sumbre, pentru că nu a reuşit să-şi revină în totalitate după criza economică din 2008-2009 -, singura modalitate de a păstra respectul faţă de politicile Kremlinului e de a lupta al doilea Război Rece.

Reporter: Conferinţa ESGA (Experts for Security and Global Affairs Association, n.r.) care v-a adus aici are un titlu foarte interesant şi vreau să vă aflu părerile: se numeşte „Rusia şi Vestul. Cum să clădim parteneriate «perfecte» cu lideri «imperfecţi». Credeţi că Vladimir Putin vrea parteneriate cu Vestul, fie ele perfecte sau imperfecte? Dacă da, în ce fel?

Konstantin von Eggert, analist rus, TV Rain - Moscova: Rusia are o politică externă şi de securitate axată pe un mare obiectiv: să ţină la putere actualul regim politic, câtă vreme vrea el şi cu resursele pe care a reuşit să le strângă. Orice fel de parteneriat trebuie să servească acest scop, care devine unul de politică externă.

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Rusia ar vrea investiţii din Vest, dar cu propriile condiţii. Vrea să facă parte din G8 şi din grupul ţărilor civilizate fără să joace după regulile acestora.

Reporter: Parteneriate fără constrângeri.

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Exact.

Reporter: Dar relaţia cu Statele Unite? Donald Trump e un avantaj sau o problemă pentru Vladimir Putin?

Konstantin von Eggert, analist rus, TV Rain - Moscova: Cred că, din ce în ce mai mult, administraţia lui Donald Trump e o problemă pentru domnul Putin, mai ales dacă o comparăm cu precedenta administraţie, una slabă şi nehotărâtă, a lui Barack Obama şi John Kerry. Dacă ne uităm la ultimele 15 luni, Statele Unite au impus două reprize de sancţiuni foarte dure pentru Rusia, a aprobat vânzările de armament către Ucraina, îi obligă pe aliaţii NATO să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile de Apărare. A susţinut Regatul Unit în confruntarea cu Rusia pe marginea otrăvirii lui Skripal. Şi mai e şi Orientul Mijlociu, unde Rusia a fost, până anul acesta, cel mai mare actor din afara regiunii. Cred că, indiferent ce visează Donald Trump cu privire la Putin, e irelevant. Vedem o administraţie de „şoimi" în relaţia cu Rusia, iar congresul e şi el foarte belicos când vine vorba despre Rusia. Asta înseamnă menţinerea direcţiei actuale a politicii americane cu privire la Rusia, ceea ce nu cred că-l va bucura pe domnul Putin.

Reporter: O situaţie ironică, dat fiind că vorbim, de un an şi jumătate, despre cum l-a ajutat Vladimir Putin pe Donald Trump să devină preşedinte. Ce credeţi despre relaţia dintre cele două ţări?

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Sunt de acord că liderii ruşi s-au păcălit cu Donald Trump. Unele dintre speranţele că sancţiunile vor fi ridicate s-au spulberat, pur şi simplu. De fapt, ultima repriză de sancţiuni americane a arătat cât de mare e puterea economică a Statelor Unite. Practic, au putut, de pe-o zi pe alta, să lovească unele dintre cele mai importante companii ruseşti, mari exportatori. Acum, chiar dacă aceste sancţiuni pot fi ridicate uşor, rămâne faptul că Statele Unite chiar şi-au arătat puterea. Îmi imaginez că a pus pe gânduri regimul rus.

Reporter: Cum vedeţi tensiunile dintre UE şi Statele Unite? Cum vor afecta ele relaţiile lor cu Rusia?

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Una dintre marile speranţe din rândul decidenţilor ruşi e să poată crea o prăpastie între Statele Unite şi UE sau ca politica „America pe primul loc" a lui Donald Trump va îndepărta Statele Unite de UE. După cum am văzut, aşa ceva duce şi la o reacţie din partea UE. Dacă nu mai pot să meargă în tandem cu SUA, am putea vedea că unele state europene îşi vor spori cheltuielile pentru Apărare. Multă vreme, nu au considerat că e necesar să facă asta, pentru că se aflau sub scutul de securitate al SUA. Sigur că există dezbinare şi în rândul UE - pe teme cum ar fi gazoductul Nord Stream. Deşi Germania a avut o poziţie relativ dură pe tema sancţiunilor, este, în acelaşi timp, dispusă să implementeze politici care subminează suveranitatea Ucrainei şi unitatea europeană pe teme de energie.

Konstantin von Eggert, analist rus, TV Rain - Moscova: Îmi închipui că Rusia nu doar că va continua să creeze o ruptură între Statele Unite şi ţările europene, dar că va continua şi să rupă Europa pe criterii geografice şi ideologice. Rusia e preocupată de luările ferme de poziţie cu privire la Ucraina pe care le-am văzut în Ţările Baltice, în Polonia, în România, în Olanda, dar şi în alte ţări, cum ar fi Regatul Unit. Cu toate acestea, încearcă să se folosească de cei care sunt mai departe de Rusia, cum ar fi Portugalia sau Italia, şi de ceea ce e, din păcate, obişnuitul antiamericanism al unor segmente din elita europeană. Acest curent nu doar că a apărut, dar s-a şi consolidat după finalul Războiului Rece. Rusia va continua să încerce să împartă Uniunea Europeană în cei care spun că trebuie să tratăm cu Rusia, mai ales acum, că Statele Unite au această politică a „Americii pe primul loc" şi, de cealaltă parte, cei care spun că e vorba despre un pericol existenţial. Cred că va rămâne politica Rusiei. Într-o anumită măsură, realităţile europene pe care le-am văzut recent în Italia, în Spania, Slovacia şi în alte ţări, fac jocul Kremlinului. Este, însă, un aspect important: e foarte bine să avem o dezbatere democratică despre migraţie, economie sau despre globalizare, dar trebuie să înţelegem că Putin nu e un aliat al mişcărilor europene de centru-dreapta, al conservatorilor sau al celor antiglobalizare. El se foloseşte de ei! Politicile lui se referă doar la el şi la rămânerea la putere a regimului său. Aşadar, e posibil ca mâine să schimbe tabăra de la dreapta la stânga, de la pro-mediu la anti-mediu. Are multe chipuri, iar propaganda regimului rus se va adapta.

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Dacă îmi permiteţi să mai fac un comentariu pe această temă: există multă îngrijorare în UE cu privire la sprijinul acordat de Rusia unor partide de extremă stângă sau de extremă dreaptă. Este, desigur o problemă. Dar cred că reflectă şi slăbiciunea Rusiei. Motivul pentru care regimul Putin are relaţii cu aceste partide pentru că partidele tradiţionale nu vor să aibă vreo legătură cu Rusia. Şi doar asta are Rusia la dispoziţie.

Reporter: Un alt subiect fierbinte pe care l-ați comentat la Bucureşti a fost această idee a lumii post-adevăr şi rolul Rusiei în această nouă paradigmă. Care e, deci, rolul Rusiei în acest nou context?

Alex Nice, analist britanic al spaţiului rusesc: Există o lungă istorie a folosirii dezinformării de către Rusia. Am văzut-o atingând noi culmi în ultimii ani. Îmi vin în minte două exemple: doborârea avionului de pasageri MH17 în Ucraina, inclusiv ancheta aferentă, şi, mai recent, otrăvirea lui Serghei Skripal în Marea Britanie, când presa rusă şi boţii din mediul online au emis numeroase teorii ridicole, al căror scop a fost pur şi simplu de a arunca cu praf în ochi şi de a tulbura apele şi, mai mult decât orice, de a crea impresia că ar putea fi un oarecare adevăr obiectiv aici. Când vine vorba despre implicaţiile politice, există un grad mare de îngrijorare cu privire la post-adevăr şi la dezinformarea rusă şi vedem că au fost alocate fonduri pentru servicii de informare la nivel european care să contracareze aceste fenomene. Personal, nu cred că e cea mai eficientă întrebuinţare a banilor disponibili pentru gestionarea Rusiei. Cea mai bună modalitate prin care putem contracara minciunile ruseşti e de a susţine o presă independentă şi instituţii puternice şi independente în ţările noastre.

Konstantin von Eggert, analist rus, TV Rain - Moscova: Cred că nu există «post-adevăr». Sunt doar minciuni, iar minciunile există de când lumea. Cred că tehnologia s-a schimbat, mijloacele de diseminare a acestor minciuni sunt diferite. Esenţa rămâne, în mare, aceeaşi, sunt aceleaşi operaţiuni speciale. Ce cred că e important e că regimul Putin se foloseşte de slăbiciuni reale ale instituţiilor europene şi, într-o măsură, a instituţiilor americane, pentru a promova aceste teorii ridicole ale conspiraţiei. Iau un detaliu, un detaliu important, şi îl exagerează. Cred că e important să ne dăm seama că nu sunt soluţii rapide la această problemă, că această otrăvire are loc de mult timp şi că trebuie să avem o abordare pe termen lung cu privire la întărirea instituţiilor, aşa cum a spus şi Alex, dar şi de a extinde numărul de voci din spaţiul public şi de a le da mai multă putere în formarea opiniei publice, ceea ce uneori poate fi riscant. Aceste lucruri sunt, însă, foarte importante pentru supravieţuirea şi dezvoltarea democraţiei europene.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri