Întrebări care rămân, după ce Iranul a recunoscut doborârea avionului ucrainean
Iranul a recunoscut, sâmbătă, că a doborât din greșeală avionul ucrainean care avea 176 de oameni la bord, dar asta nu lămurește o serie de aspecte ale acestei tragedii, ci dimpotrivă, misterul se adâncește, pentru că apar o serie de întrebări.
Statele Unite ale Americii și Canada anunțaseră deja, de două zile, că dețin informații potrivit cărora spre avionul de pasageri au fost lansate, probabil accidental, două rachete, iar una dintre ele l-a lovit. Inițial, oficialii iranieni au respins vehement acuzațiile, însă cer acum ca vinovații să fie aspru pedepsiți. Președintele Ucrainei spune că așteaptă o investigaţie detaliată, admiterea completă a vinovăției și cere despăgubiri din partea Iranului. Cel care și-a asumat întreaga vină este comandantul Gărzii Revoluționare Iraniene.
Comandantul forțelor aeriene ale Gardienilor Revoluției a declarat, conform CNN, că ceruse ca toate zborurile comerciale din Iran să fie consemnate la sol până când tensiunile cu SUA se domolesc, însă responsabililii militari care ar fi fost în măsură să facă o astfel de solicitare către Guvern și către Autoritatea Aviatică au decis să nu acționeze. Cel puțin așa a declarat generalul Amir-Ali Hajizadeh la o conferință de presă susținută sâmbătă.
Declarația vine în condițiile în care mulţi iranieni, înfuriați după ce autoritățile au recunoscut greșeala făcută cu avionul, s-au întreabat de ce nu a fost închis aeroportul din Teheran şi spaţiul aerian al ţării într-o perioadă în care autoritățile ar fi fost în alertă pentru represaliile la atacul în care a fost ucis generalul iranian Qasem Soleimani la Bagdad.
Avionul ucrainean a fost doborât la câteva ore după ce Iranul a vrut să dea riposta pentru uciderea generalului Soleimani efectuând un tir cu rachete balistice asupra a două baze militare din Irak unde se aflau soldați americani. Potrivit autorităților iraniene, în urma acestui atac ar fi observat o intensificare a activității aeriene la granițele sale și se așteptau la eventuale represalii americane.
Ultima comunicație dintre avion și turnul de control
Pe de altă parte, potrivit unor oficiali din domeniul aviației, citați de CNN sub acoperirea anonimautului, în ultima interacțiune dintre zborul 752 al Ukraine International Airlines și turnul de control al aeroportului de la Teheran, avionului i s-ar fi dat instrucțiuni pentru a face un viraj.
„Am primit asigurări că aeronava a avut dialog cu aeroportul, cu turnul de control, până în ultimul moment al catastrofei”, a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă susținută la Kiev, directorul companiei aeriene ucrainene, Evgheni Dihne. „Au fost discuții despre rută, au avut permisiunea să vireze, acum toate acestea sunt puse cap la cap în anchetă și sunt sigur că vor ieși la iveală și documentele”, a adăugat oficialul.
Întrebat care au fost ultimele cuvinte ale pilotului, Dihne a refuzat să dea detalii, dar vicepreședintele UIA, Ihor Sosnovski, a dezvăluit că ultima comunicație dintre avion și turnul de control a fost comanda turnului de control de „a lua altitudine și a vira”.
Sosnovski a adăugat ulterior: „Nu am voie să vă spun ceea ce v-am spus. Nu e cinstit și nu e corect, pentru că este o anchetă în desfășurare, nu am dreptul să vă spun ceea ce au spus”.
Citiți și: GRAFICĂ. Cum ar fi fost doborât avionul ucrainean în Iran
International Ukrainian Airline nu a avut nicio informație despre „posibile amenințări”
Șeful companiei aeriene Ukraine International Airlines a declarat că nu a avut „nicio informație despre posibile amenințări” care ar fi vizat aeronava civilă, nici la plecarea de pe aeroportul din Kiev, nici la decolarea de la aeroportul din Teheran.
Pe de altă parte, mai multe avioane au urmat aceeași rută ca avionul ucrainean chiar și cu o oră înainte de decolarea acestuia, a explicat la CNN expertul în aviație Geoffrey Thomas. „Prin urmare autoritățile s-au gândit că este sigur”, a declarat redactorul-șef de la Airlineratings.com.
Prin urmare, încolțește întrebarea: ce avea așa special acest avion încât să fie doborât imediat după decolare? „Să spui că a fost un accident nu e chiar adevărat, pentru că și alte avioane operaseră exact în aceeași manieră în orele precedente”, a opinat expertul. În plus, el spune că transponderul avionului ucrainean era deschis, iar zborul pe radar a putut fi urmărit până în momentul în care avionul a fost doborât de la înălțimea de circa 2.400 de metri. „Ca să reprezinte o amenințare, avionul ar fi trebuit să zboare, cel mai probabil, sub nivelul radarului. Și/sau să fie un avion invizibil pe radar. Prin urmare, ideea aceasta, că ar fi fost doar un accident, nu stă în picioare”, a spus Thomas.
Generalul în rezervă Alexandru Grumaz a explicat la Digi24 că din punctul lui de vedere, avionul a fost doborât de forțele iraniene cu rachete Tor, dar admite că e posibil ca sistemul să se fi declanșat automat și să nu fi fost făcute verificări. Rachetele n-au lovit avionul, au explodat lângă avion și au împroșcat cu schije avionul și din cauza aceasta s-a întâmplat acea explozie, pentru că au lovit tot rezervorul cu combustibil.
Pe de altă parte, nu este exclusă total nici ipoteza ca avionul să fi fost lovit intenționat pentru că era cineva important la bord care nu trebuia să ajungă afară, spune generalul Grumaz. Iată-i comentariul la Digi24:
S-au aplanat acum tensiunile dintre SUA și Iran?
Chiar dacă tensiunile dintre SUA și Iran par să se mai fi aplanat în ultimele zile, analistul politic Fawaz Gerges consideră că cele două țări încă sunt „pe o traiectorie de coliziune”.
„Acum, confruntarea directă dintre Iran și Statele Unite se va transforma într-un război de uzură. Iranul și aliații săi foarte probabil vor viza interesele arabe din Orientul Mijlociu”, a spus analistul. „În opinia mea, prezența militară americană în Irak a devenit nesustenabilă. Vom asista la o diminuare treptată a ei în următoarele săptămâni. Asta se va întâmpla chiar dacă administrația Trump își ține capul în nisip și neagă și se opune și refuză să accepte solicitarea irakiană de a începe procesul de retragere a forțelor americane din Irak”, a spus Gerges. El crede totuși că un contingent de forțe ale SUA și ale aliaților din coaliția internațională vor rămâne totuși în Irak pentru a lupta împotriva ISIS.
Redactor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
