Donald Trump este pus în fața unei decizii dificile privind Iranul, după ce opoziția de la Teheran îi cere să intervină rapid, iar analiștii și aliații occidentali avertizează că o reacție greșită a Statelor Unite ar putea întări regimul, în loc să îl slăbească, potrivit unei analize The Guardian.
De ce o intervenție a SUA ar putea întări regimul de la Teheran
O intervenție majoră a Washingtonului, avertizează unii, nu ar face decât să alimenteze discursul autorităților iraniene potrivit căruia protestele ar fi manipulate în cadrul unui complot antiislamic condus de SUA și Israel.
Trump a promis că va „trage asupra Iranului” dacă forțele de securitate iraniene vor ataca protestatarii. Totuși, analiștii susțin că viteza cu care evoluează criza înseamnă că echipa sa nu are pregătit un răspuns elaborat. Nu a fost observată nicio mișcare majoră a activelor militare americane, iar mulți dintre cei mai apropiați parteneri ai SUA în Orientul Mijlociu, inclusiv Qatarul, cer reținere. Opțiuni militare și alte variante sunt analizate de președintele imprevizibil, au relatat The New York Times și Wall Street Journal.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Densitatea populației din Teheran, unde trăiesc aproximativ 12 milioane de iranieni, face dificilă lansarea unei campanii aeriene țintite fără riscul unor numeroase victime civile, așa cum a arătat atacul SUA-Israel din luna iunie. Peste 1.000 de iranieni au murit, ceea ce a generat un nou val de naționalism, care între timp pare să se fi disipat.
Ținte americane evidente, precum lideri importanți ai Gardienilor Revoluției sau liderul suprem, Ali Khamenei, și-au întărit măsurile de securitate personală, ceea ce face mai dificilă o strategie de decapitare. În schimb, bazele Gardienilor Revoluției din sudul Teheranului și cazărmi ale poliției sunt considerate ținte mai fezabile.
În weekend, lideri ai opoziției iraniene au făcut lobby pe lângă Washington, susținând că amploarea violențelor regimului echivalează cu o crimă împotriva umanității. Un grup a avertizat că protestatarii ar putea rezista probabil încă două zile la nivelul actual de violență exercitată de poliție și armată.
Într-o scrisoare, șapte personalități politice, civile și culturale iraniene i-au cerut lui Trump să recunoască amploarea represiunii în curs. Scrisoarea a fost semnată de Javad Akbarin, teolog și jurnalist, Nazanin Ansari, director general al ziarului Kayhan din Londra, Foad Pashaei, secretar general al Partidului Constituționalist al Iranului, Yazdan Shohadai, purtător de cuvânt al Consiliului de Tranziție, Shirin Ebadi, avocat și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Mohsen Makhmalbaf, scriitor și regizor, și Abdullah Mohtadi, secretar general al partidului Komala din Kurdistanul iranian. Ei au subliniat că Trump a promis în repetate rânduri că va interveni și au avertizat că „fiecare minut de întârziere va extinde dimensiunile crimei împotriva poporului iranian lipsit de apărare”.
Fiul fostului șah, Reza Pahlavi, care susține că are un anumit control asupra protestelor, a cerut la rândul său ca Trump să acționeze. Totuși, el și-a temperat mesajele către protestatari, punând accent pe autoprotecție.
„Ieșiți pe străzile principale ale orașelor în grupuri, alături de prieteni și membri ai familiei; pe parcurs, nu vă separați unii de alții sau de mulțime și nu intrați pe străzi laterale care v-ar putea pune viața în pericol”, a spus acesta.
Analiștii avertizează: intervenția SUA poate avea efecte nedorite
Mulți observatori externi recomandă prudență, argumentând că bombardamentele americane ar putea fi contraproductive.
Danny Citrinowicz, fost specialist de rang înalt în informații militare israeliene pe Iran, a declarat că întrebarea-cheie este dacă o acțiune deliberat limitată a lui Trump, menită să prevină escaladarea, „ar afecta cu adevărat capacitatea regimului de a face față protestatarilor sau ar produce, dimpotrivă, efectul opus, având în vedere așteptările opoziției iraniene pentru o implicare americană mai profundă și mai decisivă”.
Sanam Vakil, de la programul pentru Orientul Mijlociu al Chatham House, a spus că impactul principal probabil al unei intervenții americane ar fi „consolidarea unității elitelor și suprimarea fracturilor din interiorul regimului, într-un moment de vulnerabilitate accentuată”.
Esfandyar Batmanghelidj, directorul executiv al Bourse and Bazaar, a afirmat că „cel mai puternic argument împotriva unei intervenții americane este eșecul administrației Trump de a gestiona pacea în Ucraina, Gaza și Liban sau tranzițiile politice din Siria și Venezuela. În fiecare caz au fost făcute promisiuni îndrăznețe, dar nu există capacitatea și nici strategia pentru a le duce la capăt”.
Fostul ambasador al Regatului Unit la Teheran, Rob Macaire, a spus că loviturile americane „nu se vor desfășura neapărat așa cum se așteaptă unii”, arătând că atacurile din iunie nu au fost percepute ca diminuând puterea statului. În același timp, el a recunoscut că declarațiile lui Trump înseamnă că „vom ajunge la un punct în care va exista un decalaj între retorică și realitate”.
Macaire a îndemnat factorii de decizie să se concentreze mai mult pe modul în care ar putea fi realizată o tranziție.
„Acesta este un guvern care a venit la putere cu o platformă de reforme economice, promițând îmbunătățirea vieții oamenilor obișnuiți, bazată parțial pe ideea unui acord cu Occidentul și a ridicării sancțiunilor. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus el.
Guvernul iranian „nu are răspunsuri pentru inegalitate, pentru provocările structurale, pentru dominația economică a Gardienilor Revoluției, pentru contrabanda generată de sancțiuni și pentru modul în care toate acestea reduc resursele statului. Nu are nicio soluție la problemele care îi scot în stradă pe protestatari. Totuși, nu există nici o alternativă clară, nu există pe cineva care să poată fi instalat la putere, fie că vorbim de Pahlavi sau de altcineva”.
Autoritățile iraniene încearcă deja să convingă populația că ele sunt cele care salvează țara de haosul orchestrat din exterior. Într-un interviu televizat difuzat duminică, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a făcut apel în mod repetat la unitate națională, îndemnând populația să meargă mai departe „mână în mână” împotriva unui inamic extern care ar încuraja violențele. El a afirmat că 80% dintre protestatari au nemulțumiri legitime, dar că cei care incendiază moschei și magazine sunt huligani și teroriști.
Pezeshkian a acuzat Statele Unite că „folosesc economia ca armă pentru a ne forța să ne plecăm capul” și a cerut populației: „Vă rog, rămâneți și susțineți-ne”.
Editor : Ș.A.
