Guvernul israelian a recunoscut oficial genocidul armean. Timp de decenii, Israelul a menținut tragedia armeană în categoria tabuurilor diplomatice pentru a evita deteriorarea relațiilor cu Ankara. Acum a decis să adopte o abordare diferită.
Ihor Semivolos de la Centrul de Studii privind Orientul Mijlociu scrie în articolul „Genocidul armean, dar nu și cel ucrainean: Cum folosește guvernul israelian istoria ca instrument politic”, că principalul beneficiar și forța motrice din spatele acestei decizii este chiar Israelul, care urmărește să îi aplice o lovitură politică asimetrică președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, scrie European Pravda.
„După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, liderul turc, în viziunea Tel Avivului, a depășit toate limitele cu retorica sa anti-israeliană. Întrucât punțile de legătură cu Turcia fuseseră deja arse, guvernul lui Benjamin Netanyahu a decis să ridice miza la cel mai înalt nivel, demonstrând unitate internă și pedepsind în același timp Ankara pentru poziția sa regională”, scrie Semivolos.
În opinia sa, Turcia ar putea răspunde prin ruperea completă a relațiilor diplomatice cu Israelul, dar va apela cu siguranță la Washington pentru sprijin.
Protest diplomatic
Baku, deși a formulat un protest diplomatic oficial în semn de solidaritate cu Turcia, acționează în contextul unei noi realități regionale.
„Având o marjă de manevră mai mare, Azerbaidjanul nu va reacționa exagerat. În schimb, își va folosi pârghia petrolieră și noul echilibru geopolitic, împreună cu lobbyiștii turci, pentru a dilua și a amâna cât mai mult posibil adoptarea finală a proiectului de lege în Knesset”, susține directorul executiv al Centrului pentru Studii din Orientul Mijlociu.
Armenia, între timp, se află într-o poziție dificilă. Prim-ministrul său demolează narațiunile istorice de lungă durată din țară, în încercarea de a ajunge la o reconciliere dureroasă cu Turcia, ceea ce face imposibil ca Erevanul să-și exprime recunoștința entuziastă față de Israel.
„A face acest lucru ar risca să afecteze relațiile cu Iranul, care rămâne poarta logistică esențială a Armeniei către lumea exterioară”, explică expertul.
Problema Holodomorului
Potrivit lui Semivolos, o altă dimensiune majoră a acestei dezbateri se referă la recunoașterea Holodomorului din 1932-1933 ca genocid – un pas pe care Knessetul a refuzat în mod constant să îl facă.
El susține că poziția Israelului se bazează pe doi piloni: apărarea hotărâtă a conceptului de unicitate absolută a Shoah-ului (Holocaustului) și relațiile pragmatice cu Kremlinul.
„Atâta timp cât Israelul abordează afacerile internaționale în primul rând prin prisma amenințărilor tactice imediate, tragediile istorice ale altor națiuni, fie ele armene sau ucrainene, vor continua să fie privite la Tel Aviv nu prin prisma moralității universale, ci fie ca atuuri, fie ca dezavantaje pe actualul tablou geopolitic”, concluzionează autorul.
Editor : Sebastian Eduard
