Joe Biden: „Putin este un băiat cu arme nucleare și fără prieteni”
Președintele american Joe Biden s-a confruntat luni de zile cu diferențele dintre aliații din Occident, în timp ce trebuie să facă față uneia dintre cele mai dificile provocări de politică externă apărute de la preluarea mandatului său: amenințarea Rusiei de a invada Ucraina. În timp ce oficialii administrației și experții externi spun că SUA și aliații săi au o relație mai unită decât în urmă cu doar câteva săptămâni, Joe Biden a vorbit în timpul întâlnirilor private despre unii dintre omologii săi implicați în coordonarea unui răspuns la agresiunea rusă, scrie NBC News.
„Cancelarul german Olaf Scholz nu este Angela Merkel”, a spus Biden, potrivit surselor care l-au auzit vorbind în sesiunile de dialog cu ușile închise. Liderul de la Casa Albă descris comportamentul prim-ministrului britanic Boris Johnson ca fiind asemănător cu un „fanfaron”, iar despre preşedintele francez Emmanuel Macron, Biden a spus că acesta vrea să fie Charles de Gaulle.
Cât despre președintele rus Vladimir Putin, Joe Biden l-a descris pe liderul de la Kremlin drept „un băiat cu arme nucleare și fără prieteni”, potrivit oamenilor care l-au auzit folosind descrierea.
Descrierile private ale președintelui american cu privire la unii dintre omologii săi oferă o fereastră în gândirea lui despre unele dintre provocările cu care se confruntă în timp ce încearcă să coordoneze un răspuns internațional de a pedepsi agresiunea Rusiei față de Ucraina.
O parte a observațiile sale sugerează că, în timp ce se uită în jurul Europei, a găsit puține fețe familiare, potrivit oamenilor care au auzit comentariile sale. Singurul lider mondial aflat în centrul crizei din Ucraina care are o istorie comună cu Biden este Vladimir Putin.
Jurnaliștii americani de la NBC susțin că actualul context reprezintă o poziție neobișnuită pentru Biden, care a fost o figură principală în politica externă americană timp de aproape jumătate de secol și se bazează adesea pe relațiile cu omologii străini pentru a îmbunătăți dialogul diplomatic.
Nord Stream 2 și poziția ambiguă a Germaniei
Eforturile lui Biden de a coordona un răspuns unitar în ceea ce privește Rusia au fost complicate de diviziunile dintre țările membre NATO cu privire la modul în care acestea percep amenințarea reprezentată de Moscova. Germania, de exemplu, a rezistat apelurilor Ucrainei și ale altor țări europene de a opri conducta Nord Stream 2, care ar urma să livreze gaze din Rusia către Germania pe sub Marea Baltică. Luni, după întâlnirea cu Biden la Casa Albă, Scholz a refuzat din nou să facă această promisiune publică.
De altfel, în timpul conferinței de presă comune cu președintele Biden, cancelarul german Olaf Scholz nu a făcut referire la gazoduct și a refuzat să se angajeze să pună capăt conductei dacă armata rusă realizează o incursiune pe teritoriul ucrainean.
Poziția ambiguă în această chestiune a cauzat probleme ministrului de Externe al Germaniei în timpul vizitei pe care a avut-o luni în Ucraina. O întâlnire care era programată luni între ministrul german de externe Annalena Baerbock și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost anulată brusc, oficial din cauza unei erori de programare.
Cu toate acestea, o sursă apropiată guvernului ucrainean a declarat pentru CNN că întâlnirea nu a avut loc din cauza reticenței Germaniei de a abandona proiectul Nord Stream 2 în cazul în care va avea loc o invazie rusă în Ucraina. Sursa a citat, totodată, refuzul Germaniei de a oferi asistență militară letală drept un alt motiv pentru declinarea întâlnirii diplomatice.
În timpul conferinței de presă după întâlnirea din Biroului Oval, președintele american Joe Biden a spus explicit că proiectul Nord Stream 2 nu va merge mai departe dacă Rusia invadează Ucraina. Totuși, Biden a refuzat să spună cum vor opri SUA darea în funcțiune a Nord Stream 2, așa cum a promis că va face dacă Rusia ar invada Ucraina, fără ajutorul Germaniei. „Îți promit că vom putea face asta”, i-a transmis Biden unui jurnalist.
Diferențele de opinii între occidentali s-au amplificat în ultimii opt ani
Franța a insistat în repetate rânduri ca Uniunea Europeană, din care Marea Britanie nu mai face parte, mai degrabă decât pentru NATO, să fie principalul negociator în relație cu Rusia. Între timp, guvernele est-europene au pledat pentru o abordare mai dură față de Rusia și mai multe arme pentru Ucraina.
Acestea și alte diferențe de opinii nu erau la fel de pronunțate nici măcar acum opt ani, când Rusia a invadat Ucraina, spun experții.
„Unele din dinamici s-au schimbat” de la invazia Rusiei din 2014 a Ucrainei, a declarat Donald Jensen, director pentru Rusia și Europa la Institutul pentru Pace din SUA, un organism finanțat federal care lucrează pentru reducerea conflictelor globale.
Jensen a subliniat că, dacă Rusia va invada din nou Ucraina, majoritatea membrilor alianței NATO se vor reuni pentru un răspuns coordonat. „La sfârșitul zilei, toți vor fi la bord în aceeași barcă”, a spus Donald Jensen.
Întrebată despre comentariile lui Biden despre Macron, Scholz, Johnson și Putin, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Emily Horne a declarat: „Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau crede președintele despre omologii săi, pe care îi respectă și îi prețuiește”.
„Președintele Biden este mulțumit de cooperarea excepțională dintre SUA și aliații și partenerii noștri europeni, inclusiv pe măsură ce abordăm actuala criză a acumulării de trupe militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina”, a mai punctat Horne.
Joe Biden nu a avut norocul lui Barack Obama
În 2014, când Rusia amenința granița ucraineană, fractura politică dintre Europa și SUA era mult mai puțin vizibilă. SUA nu au pus la îndoială în mod repetat relevanța NATO, așa cum s-a întâmplat în mandatul lui Donald Trump, iar unele economii europene cheie nu erau atât de împletite cu cea a Rusiei, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, președintele SUA de la acea vreme, Barack Obama, alături de cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, aveau suficient capital politic la acel moment pentru a-i aduna pe aliații europeni în jurul unui răspuns unitar.
Președintele francez de la acea vreme, François Hollande, era aproape la jumătatea mandatului, ia premierul britanic de atunci, David Cameron, era o persoană alături de care Obama lucrare îndeaproape timp de patru ani pe mai multe dosare.
Joe Biden a găsit o dinamică mult diferită a scenei internaționale, deoarece majoritatea liderilor mondiali cu care a petrecut timp cultivând relații, când era senator și apoi vicepreședinte al SUA, au părăsit mandatul.
Cancelarul Scholz este în funcție de doar nouă săptămâni, în timp ce Macron, care a preluat funcția după ce Biden a părăsit Washingtonul la sfârșitul administrației Obama, mai are două luni până la alegerile prezidențiale.
Totodată, Joe Biden nu s-a întâlnit cu premierul britanic Boris Johnson, care se luptă în prezent pentru a-și păstra postul pe fondul unui scandal politic, până în urmă cu opt luni.
În timp ce furia lui Biden îl vizează pe Putin, după cum au ținut să precizeze oamenii care i-au auzit comentariile, liderul de la Casa Albă și-a exprimat uneori frustrarea față de dinamica unora dintre omologii săi europeni.
Câțiva dintre ei se confruntă cu preocupări politice interne care le îngreunează capacitatea de unificare în jurul unui răspuns coordonat față de agresiunile lui Vladimir Putin, deoarece acesta este gata să redeseneze din nou harta europeană.
„Faptul că există dezacorduri este destul de obișnuit”, a spus Seth Jones, directorul Programului Internațional de Securitate la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank din Washington. „Probabil că sunt mai multe acum, având în vedere situația electorală din Franța și instalarea noului cancelar la Berlin, care nu are o relație prea mare cu germanii”, a explicat Seth Jones.
Citește și: Analiză CNN: Cât de mult cântăresc condițiile meteo pentru o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
