Joe Biden: Rusia a folosit arma hipersonică. Care e diferența dintre racheta Kinjal folosită în Ucraina și „planoarele hipersonice”

Data actualizării: Data publicării:
centru comercial kiev lovit de o racheta ruseasca
Rușii susțin că ar fi folosit rachete hipersonice în atacul asupra unui centru comercial din Kiev. Foto: Profimedia Images

Rusia a folosit rachete hipersonice în Ucraina, a spus luni președintele american Joe Biden, deși, anterior, serviciile de infromații britanice și americane au transmis că nu pot confirma utilizarea unor astfel de arme.

„Și, dacă veți observa, Rusia tocmai a folosit racheta hipersonică, pentru că este singurul lucru despre care sunt siguri că poate trece (de apărarea antiaeriană a ucrainenilor)”, a spus Biden. „Este aproape imposibil să o oprești. Este motivul pentru care o folosesc.”, a declarat președintele american, potrivit CNN.

Anterior, serviciile de informații britanice și cele americane au minimalizat utilizarea de către Rusia a rachetelor Kinjal, lansate de pe bombardiere strategice.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a spus că racheta Kinjal este doar o versiune lansată din aer a rachetei balistice cu rază scurtă de acțiune (SRBM) Iskander, pe care Rusia a folosit-o în mod repetat în războiul din Ucraina.

Care este diferența dintre rachetele Kinjal lansate din aer și „planoarele” hipersonice HGV (Hypersonic Glide Vehicles)

În esență, toate rachetele balistice sunt hipersonice, adică zboară cu o viteză de cel puțin cinci ori viteza sunetului. Astfel, orice focos eliberat dintr-o rachetă în straturile superioare ale atmosferei va atinge această viteză îndreptându-se către ținta sa. Nu este o tehnologie nouă.

Spre deosebire de rachetele balistice clasice, noile rachete hipersonice nu au o traiectorie predeterminată (balistică). În schimb, ele pot „plana” cu viteze de peste cinci ori mai mari decât cea a sunetului (circa 6.200 de kilometri/oră) și chiar executa, teoretic, manevre evazive.

Astfel, rachetele hipsersonice se împart în două mari categorii: „planoare” și rachete hipersonice „de croazieră”. În prezent, principalele puteri militare ale lumii, precum Rusia, China, SUA dar și Coreea de Nord, se concentrează pe realizarea și perfecționarea armelor din prima categorie: „planoarele hipersonice” (în engleză: „Hypersonic Glide Vehicle”, prescurtat HGV).

Military Hypersonic Air-Breathing Weapon Ready For Free Flight
Rachetă hipersonică americană de tip HGV. Concept grafic, 2020: Foto: Profimedia Images

Un HGV este un proiectil extrem de manevrabil care, teoretic, poate zbura la viteză hipersonică în timp ce își ajustează cursul și altitudinea pentru a zbura fără a putea fi detectat ori interceptat de actualele sisteme antiaeriene.

„Planoarele hipersonice” sunt lansate cu ajutorul unei rachete clasice și transportate astfel până în straturile superioare ale atmosferei, de unde sunt apoi dirijate asupra țintei vizate. „Planoarele” au motoare de tip scramjet (acronim de la „Supersonic Combustion Ramjet”) care folosesc oxigenul din aer pentru arderea în regim supersonic a combustibilului, care să asigure apoi o propulsie la viteze hipersonice.

Un HGV este o armă aproape imposibil de oprit. Se mai crede, de asemenea, că Rusia are un astfel de HGV în arsenalul său, sistemul Avangard, pe care președintele rus Vladimir Putin l-a numit în 2018 „practic invulnerabil” la apărarea antiaeriană occidentală.

Dar Kinjal, care ar fi doar o variantă a rachetei balistice Iskander, nu este un HGV. Deși are o manevrabilitate limitată precum Iskander, principalul său avantaj este că poate fi lansat de pe avioanele de luptă MiG-31, oferindu-i o rază de acțiune mai mare și capacitatea de a ataca din mai multe direcții, potrivit unui raport de anul trecut al Centrului pentru Studii strategice și internaționale.

profimedia-0573564224
Racheta Kinjal acroșată de un avion MiG-31 al Federației Ruse. Foto: Profimedia Images

„MiG-31K poate lovi din direcții imprevizibile și ar putea evita cu totul încercările de interceptare. Vehiculul de transport zburător ar putea fi, de asemenea, mai capabil de supraviețuire decât sistemul Iskander rutier mobil”, se arată în raport.

Același raport a menționat, de asemenea, că Iskanderul lansat la sol s-a dovedit vulnerabil la sistemele de apărare antirachetă în timpul războiului din Nagorno-Karabah din 2020, în timpul căruia forțele azere au interceptat un Iskander armean.

„Acest lucru sugerează că afirmațiile privind invulnerabilitatea Kinjal la sistemele de apărare antirachetă pot fi, de asemenea, oarecum exagerate”, se arată în raport.

Are Ucraina apărare antirachetă?

Statele Unite și aliații săi din NATO trimit deja mai multe sisteme de rachete sol-aer în Ucraina pentru a ajuta la apărarea acesteia.
Potrivit unui înalt oficial american, aceste sisteme suplimentare includ sistemele mobile de apărare aeriană SA-8, SA-10, SA-12 și SA-14 din era sovietică.

Iar Slovacia, membru NATO, a fost de acord să trimită Ucrainei baterii de apărare antirachetă S-300.

De ce a folosit Putin racheta Kinjal?

Utilizarea în Ucraina marchează debutul în luptă pentru sistemul Kinjal al Rusiei.

„La 18 martie, sistemul de rachete de aviație Kinjal cu rachete aerobalistice hipersonice a distrus un mare depozit subteran de rachete și muniție de aviație al trupelor ucrainene în satul Delyatin, regiunea Ivano-Frankivsk”, a declarat Ministerul Apărării al Rusiei. CNN precizează că informațiile nu au putut fi verificate independent.

Oficialii americani au confirmat ulterior pentru CNN că Rusia a lansat rachete hipersonice împotriva Ucrainei și a putut urmări lansările în timp real.

Lansările erau probabil destinate să testeze armele și să trimită un mesaj către Occident despre capacitățile rusești, au declarat mai multe surse pentru CNN.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a spus că Moscova a folosit rachetele Kinjal pentru a „atenua lipsa de progres în campania terestră a Rusiei” în Ucraina.

Secretarul american al Apărării a avut o explicație similară într-un interviu pentru CBS, spunând că Putin „încearcă să restabilească un anumit impuls” în invazia sa în Ucraina.

Editor : M.L. | R.K.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri