Julian Assange ar fi transformat ambasada Ecuadorului din Londra într-un centru de comandă pentru amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite, din 2016, potrivit unor documente obținute de CNN.
Fondatorul WikiLeaks ar fi orchestrat dezvăluiri care au zdruncinat campania prezidențială americană, cu ajutorul unor agenți și hackeri ruși, care l-au vizitat la ambasadă și i-au adus computere puternice și alte dispozitive pentru a facilita transferul de date.
Întâlnirile au avut loc în momente critice și durau câteva ore.
Assange ar fi primit și materiale pe care le-a publicat pe internet. Este vorba despre documente furate de la echipa de campanie a lui Hillary Clinton.
Aceste detalii reies din sutele de rapoarte de supraveghere făcute de o companie privată de securitate din Spania, UC Global. Aceste rapoarte, obținute de CNN, urmăresc mișcările lui Assange și oferă detalii necunoscute până acum asupra celor aproape șapte ani petrecuți în Ambasada Ecuadorului din Londra.
Un reprezentant al comunității de informații din Ecuador a confirmat autenticitatea rapoartelor de supraveghere.
Acestea întăresc posibilitatea evocată de procurorul special american Robert Mueller, în raportul său privind posibila implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, că documente obținute de hackeri ar fi fost aduse de curieri la Ambasada Ecuadorului, unde se afla Assange. Potrivit lui Mueller, WikiLeaks i-a ajutat pe ruși să manipuleze alegerile din SUA.
Assange a negat întotdeauna că ar fi colaborat cu Kremlinul și a spus că sursa informațiilor publicate de el „nu este guvernul Rusiei și nici un alt stat”. Assange a susținut că ar fi publicat și informații dăunătoare lui Donald Trump, care atunci era candidat la prezidențiale, dacă le-ar fi primit.
Judecat pentru cea mai mare scurgere de informații din istorie
Julian Assange a fost evacuat din ambasada Ecuadorului din Londra în aprilie, și acum riscă să fie extrădat în SUA unde va fi judecat pentru cea mai mare scurgere de informaţii din istorie.
SUA au lansat 17 capete de acuzare împotriva lui Julian Assange, iar cumulul pedepselor prevăzute de toate aceste acuzaţii se ridică la 175 de ani de închisoare.
Statele Unite îi reproşează că a pus în pericol unele dintre sursele lor prin publicarea în 2010 de către WikiLeaks a 250.000 de telegrame diplomatice şi a circa 500.000 de documente confidenţiale despre activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan. SUA îl acuză de asemenea că a „complotat” cu fostul analist militar Chelsea Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent.
