Kazahstanul a anunţat miercuri organizarea unui referendum pe 15 martie cu privire la o nouă constituţie care i-ar permite preşedintelui Kasîm-Jomart Tokaiev, căruia actuala lege fundamentală îi interzice să candideze după anul 2029, să rămână la conducerea ţării, transmite Reuters.
Proiectul noii constituţii înlocuieşte cele două camere legislative cu una singură, reduce numărul parlamentarilor şi reinstituie funcţia de vicepreşedinte, care fusese desfiinţată în 1996.
Tokaiev este limitat în prezent la un mandat de şapte ani până în 2029, potrivit unei modificări introduse de el însuşi în 2022.
Conform proiectului, mandatul prezidenţial ar rămâne limitat la unul singur, cu o durată de şapte ani.
Tokaiev a declarat anterior că va părăsi funcţia în 2029, însă noua constituţie ar putea oferi o 'portiţă' pentru încă un mandat, dacă adoptarea ei i-ar anula primul mandat, efectuat sub vechea lege fundamentală, scrie Agerpres.
Măsura intervine într-un moment sensibil pe plan intern în Kazahstan, care a introdus creşteri de taxe pe fondul inflaţiei de două cifre, alimentată parţial de războiul din Ucraina.
Industria sa petrolieră, responsabilă pentru circa 2% din producţia globală, a fost de asemenea afectată.
Tokaiev, care a deţinut anterior funcţiile de prim-ministru şi ministru de externe, a preluat preşedinţia în 2019 ca succesor desemnat al primului preşedinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev. Nazarbaiev a păstrat iniţial puteri semnificative ca 'Lider al naţiunii' şi şef al consiliului de securitate kazah.
Tokaiev l-a privat însă pe predecesorul său de aceste funcţii şi de influenţă după tulburările la nivel naţional în 2022, când au fost ucise sute de persoane, pe fondul furiei legate de percepţia unui sistem corupt avându-i în centru pe Nazarbaiev şi familia sa.
Kazahstanul, un gigant în domeniul energiei şi mineralelor şi cea mai mare economie din Asia Centrală, menţine relaţii strânse cu Occidentul, Rusia şi China.
Editor : A.P.
