Kim Jong-un a cerut un alt "Marș al suferinței" în fața dificultăților economice grave cu care se confruntă țara asiatică. Termenul este folosit pentru a face referire la foametea teribilă cu care s-a confruntat Coreea de Nord între 1994 și 1998, soldată cu cel puțin câteva sute de mii de morți, informează The Guardian.
În discursul său în fața membrilor Partidului Muncitoresc, Kim a comparat situația cu foametea din anii '90. Liderul nord-coreean a mai spus în trecut că țara sa se confruntă cu "cea mai gravă situație de până acum" din cauza pandemiei de coronavirus, sancțiunilor americane și dezastrelor naturale, însă aceasta a fost prima oară când a comparat situația actuală cu tragedia din perioada 1994-1998.
Grupurile care monitorizează situația din Coreea de Nord spun că nu au detectat semne de foamete sau dezastru umanitar. Cu toate acestea, comentariile lui Kim Jong-Un arată cât de grave consideră actualele dificultăți - despre care observatorii străini spun că reprezintă cel mai mare obstacol al său de până acum.
"Există multe obstacole și dificultăți înaintea noastră, drept urmare lupta noastră pentru a duce la îndeplinire deciziile celui de-Al Optulea Congres nu va fi ușoară", le-a transmis Kim Jong-Un membrilor din rândurile inferioare ale partidului, potrivit agenției nord-coreene KCNA.
"Am decis să cer organizațiilor Partidului Muncitoresc de la toate nivelurile, inclusiv Comitetului Central, să poarte un nou "marș al suferinței", mai dificil, pentru a ușura poporul de dificultăți, chiar și în mică măsură", a declarat Kim.
"Marșul suferinței" este un termen folosit de oficialii nord-coreeni pentru a descrie foametea din perioada 1994-1998, când țara asiatică a fost dependentă de ajutoarele internaționale. Situația a fost agravată de retragerea sprijinului sovietic, administrarea defectuoasă a țării și dezastre naturale. Bilanțul morților nu este știut cu exactitate, însă variază între câteva sute de mii și 2-3 milioane.
Închiderea granițelor: O soluție sinucigașă, dar singura disponibilă
În cadrul unui congres al partidului din luna ianuarie, Kim Jong-Un le-a cerut oficialilor să construiască o economie auto-sustenabilă mai puternică, să reducă dependența de importuri și să crească producția de bunuri de larg consum. Cu toate acestea, analiștii susțin că problemele țării provin din zeci de ani de management defectuos, izolare voluntară și sancțiunile primite pentru programul său nuclear.
Comerțul dintre Coreea de Nord și China, principalul său partener, s-a redus cu 80% în 2020, după ce Phenianul a decis închiderea granițelor pentru a opri o epidemie de coronavirus la nivel local. În același timp, experții spun că statul asiatic nu are de ales, deoarece o epidemie majoră de coronavirus ar avea consecințe dramatice asupra sistemului său șubred de sănătate.
Unii experți susțin că dificultățile din Coreea de Nord nu vor duce la foamete, pentru că Beijingul nu va lăsa să se întâmple asta. Ei sunt de părere că regimul de la Beijing este îngrijorat ori de un aflux de refugiați nord-coreeni, ori de constituirea unei peninsulei coreene unificate, aliată SUA, la granița sa.
Când Kim Jong-Un a discutat, luna trecută, cu președintele chinez Xi Jinping, presa nord-coreeană a anunțat că liderul chinez și-a exprimat angajamentul "de a oferi o viață mai bună oamenilor din cele două țări". Această declarație este interpretată de unii analiști drept o promisiune că Beijingul va oferi Phenianului alimente și alte produse care au devenit greu de obținut după închiderea granițelor.
Editor : Vlad Mironescu
