La trei ani de la începutul războiului, Ucraina se confruntă cu cea mai dificilă provocare diplomatică de până acum, și anume deteriorarea relațiilor cu Statele Unite. În timp ce Kievul solicită sprijin pentru a continua lupta împotriva invaziei ruse, Washingtonul pare să se reorienteze strategic, reluând discuțiile directe cu Moscova. Lideri din 13 ţări se întâlnesc luni la Kiev pentru a-şi reafirma sprijinul faţă de Ucraina. Excluderea Ucrainei de la primele negocieri de încetare a focului și criticile dure dintre Zelenski și Donald Trump alimentează incertitudinea privind viitorul sprijinului american. În acest context tensionat, Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să renunțe la funcție dacă asta ar aduce pacea, în timp ce Rusia profită de disensiuni pentru a-și consolida poziția pe scena internațională.
Ucraina a rezistat timp de trei ani unui război devastator, bazându-se pe sprijinul constant al aliaților occidentali, în special al Statelor Unite. Însă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile dintre Washington și Kiev au devenit tensionate, iar viitorul ajutorului american este tot mai incert.
Primele negocieri între SUA și Rusia privind o posibilă încetare a focului au avut loc fără participarea Ucrainei, o decizie care a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor de la Kiev și al aliaților europeni. Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală și de Est la Teneo, avertizează că Washingtonul ar putea lua în considerare concesii care „subminează securitatea pe termen lung a Ucrainei”.
Tensiunile s-au agravat după ce Zelenski l-a acuzat pe Trump că „trăiește într-o bulă de dezinformare rusească”, iar liderul american a replicat numindu-l pe președintele ucrainean un „dictator fără alegeri”. Aceste declarații accentuează prăpastia dintre cele două țări într-un moment critic al războiului.
Între timp, Moscova observă cu satisfacție aceste tensiuni. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a ironizat Ucraina, susținând că „regimul de la Kiev preferă să trăiască din donații” și că discuțiile recente cu SUA au fost „prietenoase și constructive”.
În ciuda acestor provocări, Zelenski rămâne ferm în convingerea că viitorul Ucrainei depinde de unitatea cu partenerii occidentali.
„Împreună cu America și Europa, pacea poate fi mai sigură”, a declarat liderul ucrainean, subliniind că obiectivul rămâne obținerea unei păci durabile care să protejeze Ucraina de o nouă agresiune rusă.
Duminică, 23 februarie, Zelenski a declarat într-o conferință de presă că este dispus să renunțe la funcția de președinte, dacă asta ar însemna pace pentru Ucraina.
Summit de sprijin pentru Ucraina
Lideri din 13 ţări se întâlnesc luni la Kiev pentru a-şi reafirma sprijinul faţă de Ucraina la împlinirea a trei ani de la invazia rusă, într-un moment în care Statele Unite determină schimbarea cursului conflictului, relatează AFP.
„Mâine (n.r. - luni) avem o întâlnire importantă, un summit. Poate că va fi un punct de cotitură", a declarat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre această reuniune, la care alţi 24 de lideri se vor alătura prin videoconferinţă.
Premierul spaniol Pedro Sanchez se va deplasa la Kiev, la fel şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta din urmă a declarat că a „făcut un bilanţ” al situaţiei împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer, care se vor deplasa luni, respectiv joi, în Statele Unite.
Emmanuel Macron a reiterat că el şi „colegii săi europeni” sunt „angajaţi într-o revenire justă, solidă şi durabilă la pace” şi că „securitatea europenilor va ieşi întărită” din negocieri.
Confruntaţi cu ameninţarea rusă şi cu schimbarea de direcţie americană, europenii slăbiţi încearcă să se mobilizeze. Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunţat un summit special pentru 6 martie, deoarece „acesta este un moment decisiv pentru Ucraina şi securitatea europeană”.
Liderul creştin-democraţilor germani, Friedrich Merz, care a câştigat alegerile parlamentare de duminică şi are toate şansele să devină următorul cancelar, a făcut imediat din crearea unei „capacităţi autonome de apărare europeană” o „prioritate absolută” ca alternativă la „NATO în forma sa actuală”.
„Nu mai avem nimic de pierdut”
Dacă preşedintele ucrainean acceptă să cedeze Rusiei regiunile pe care le ocupă în prezent, „băieţii care luptă acum pentru pământul nostru (...) nu-l vor asculta pe Zelenski şi vom continua să insistăm”, avertizează Oleksandre, comandantul unei unităţi de asalt din cadrul Brigăzii 93.
Mulţi oameni şi-au pierdut deja „casele, familiile, copiii” şi nu mai au „nimic de pierdut”, spune soldatul ucrainean.
Manifestaţii în sprijinul Ucrainei au avut loc duminică la Paris, Praga, Vilnius, în faţa ambasadei Rusiei la Washington şi în mai multe oraşe americane. Alte manifestaţii sunt prevăzute pentru luni, în special la Londra.
La rândul său, Rusia nu îşi ascunde satisfacţia de a-l vedea pe Donald Trump rupând izolarea lui Vladimir Putin dorită de Occident şi deschizând discuţii bilaterale.
„Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Este promiţător. Este important ca nimic să nu stea în calea punerii în aplicare a voinţei lor politice”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Moscova a anunţat că o nouă reuniune a diplomaţilor ruşi şi americani va avea loc la sfârşitul săptămânii, după întâlnirea miniştrilor de externe Serghei Lavrov şi Marco Rubio în Arabia Saudită la 18 februarie.
Editor : Ș.A.
