Lovitura de stat din Myanmar. Luptele dintre armată și opoziție devin „război civil". „Dacă nu acționăm ferm, riscă să fie ca în Siria"
Lupte din ce în ce mai sângeroase au loc între armată și grupuri organizate de civili înarmați din Myanmar, arată noi informații adunate de pe teren. Mulți dintre cei care se luptă cu armata sunt tineri ale căror vieți au fost schimbate de când junta a venit la putere în urmă cu un an de zile, scrie BBC.
Intensitatea și extinderea violențelor – precum și coordonarea atacurilor din opoziție – arată o schimbare a conflictului, de la o revoltă la un război civil.
Violența este răspândită în țară, potrivit datelor colectate de grupul de monitorizare Acled. Rapoartele de pe teren sugerează că luptele au devenit tot mai coordonate și au ajuns în centre urbane în care rezistența față de armată nu a mai fost văzută.
Deși bilanțul morților nu poate fi verificat cu ușurință, Acled – care își bazează datele pe presa locală și pe alte surse – a adunat cifrele și sugerează că aproape 12.000 de oameni au fost uciși în violențe politice de când armata a capturat puterea pe 1 februarie 2021. Confruntările au devenit tot mai sângeroase începând din august.
După lovitura de stat militară, majoritatea civililor care s-au opus juntei au fost uciși de forțele de securitate în timpul manifestațiilor de la nivel național. Acum însă, bilanțul în creștere al deceselor este rezultatul luptelor, având în vedere că civilii s-au înarmat, potrivit datelor Acled, citate de BBC.
Șeful ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, susține, într-un interviu pentru BBC, că acest conflict ar trebui numit acum război civil și a cerut Consiliului de Securitate ONU să ia „măsuri mai puternice” pentru a pune presiune pe armată să restabilească democrația.
Ea spune că răspunsul comunității internaționale la criză a fost „lipsit de urgență” și a descris situația ca fiind „catastrofală”, avertizând că acest conflict amenință stabilitatea regională.
Grupurile care se luptă cu forțele guvernamentale sunt cunoscute drept Forțele de Apărare ale Poporului (FAP) – o rețea de grupuri civile de miliție formate în mare parte din tineri.
Hera, al cărui nume nu este cel real, în vârstă de 18 ani, terminase recent liceul atunci când s-a alăturat protestelor antiguvernamentale ca urmare a loviturii de stat. Ea și-a suspendat planurile pentru universitate pentru a deveni un comandant de pluton FAP în centrul Myanmar. Ea spune că a fost motivată să se alăture FAP după moartea studentei Mya Thwe Thwe Khaing, care a fost împușcată în timpul protestelor din februarie 2021. Părinții Herei erau inițial îngrijorați când fiica lor a început un curs de pregătire pentru FAP, însă au cedat când au realizat că era serioasă.
Înaintea loviturii de stat, oameni precum Hera au crescut bucurându-se de un grad de democrație. Ei detestă puternic preluarea militară a puterii și sunt sprijiniți și pregătiți de alte miliții ale diferitelor grupuri etnice din regiunile de la granițe, care s-au luptat intermitent cu armata timp de decenii.
FAP sunt formate din oameni de toate felurile – fermieri, casnice, doctori și ingineri. Ei sunt uniți de o determinare de a răsturna puterea militară.
Există unități în țară, însă este semnificativ că tinerii din etnia majoritară Bamar din câmpia centrală și din orașe ies în față și se alătură forțelor de tineri și altor etnici. Este pentru prima dată în istoria recentă a Myanmarului în care forțele armate s-au confruntat cu o opoziție violentă din partea tinerilor Bamari.
„Mulți (civili) au intrat în aceste miliții sau au creat aceste forțe de apărare populare”, a declarat Bachelet pentru BBC. „De aceea, pentru o perioadă de timp îndelungată, am spus că dacă nu vom face ceva mai ferm în privința asta, va fi foarte similar situației din Siria”.
Nagar, un fost om de afaceri care controlează câteva unități FAP din Regiunea Sagaing din centrul Myanmar, a declarat pentru BBC că nu este o luptă dreaptă. FAP a început doar cu catapulte, deși și-au făcut ulterior propriile muschete și bombe. Armata puternic echipată are forțe aeriene pe care le-a folosit frecvent în ultimele luni. Aceasta poate procura arme din țări care sprijină deschis junta, inclusiv Rusia și China.
O investigație cu surse deschise făcută de Myanmar Witness și împărtășită cu BBC a confirmat că vehicule militare rusești au fost descărcate în Yangon în urmă cu câteva săptămâni.
Însă puterea FAP este sprijinul de pe teren din comunitățile locale. Ceea ce a început ca o rezistență de la bază a devenit mai organizată, încurajată și pregătită de luptă. Guvernul Național de Unitate, care a fost exilat, a ajutat la pregătirea și conducerea unor unități FAP și păstrează legătura cu alții în mod informal.
FAP a luat în vizor ținte guvernamentale precum poliția și bazele cu mai puțin personal. Au capturat arme și au bombardat afaceri deținute de juntă, inclusiv turnuri de telecomunicații și bănci.
Nagar spune că FAP nu are de ales decât să ia viitorul țării în propriile mâini. „Cred că rezolvarea problemelor la o masă rotundă nu mai funcționează zilele acestea. Lumea ignoră țara noastră. Așa că mă voi înarma”.
Au existat câteva incidente de ucideri în masă a civililor de către armată, inclusiv decesul a cel puțin 40 de bărbați în iulie și uciderea a mai mult de 35 de bărbați, femei și copii în decembrie.
Estimarea numărului exact de luptători de ambele părți este dificilă. Oficial, cifrele privind armata din Myanmar arată 370.000 de militari, însă în realitate ar putea fi mult mai puțini. Noii recruți din ultimii ani au fost mai puțini și de asemenea au fost dezertări de când a avut loc puciul. De asemenea, este dificilă estimarea exactă a numărului de oameni din FAP.
ONU anchetează crime împotriva umanităţii
Peste 1.000 de persoane s-ar putea să fi fost ucise de la lovitura de stat în Myanmar în circumstanţe care ar putea fi calificate drept crime împotriva umanităţii sau crime de război, a indicat luni şeful anchetatorilor ONU, citat de AFP.
La un an după lovitura de stat din 1 februarie 2021, Nicholas Koumjian, aflat la conducerea Mecanismului de anchetă independent al ONU pentru Myanmar, a anunţat într-un comunicat că a fost „în măsură să adune un număr mare de documente pertinente privind aceste evenimente”.
La 1 februarie 2021, armata din Myanmar a înlăturat-o de la putere pe şefa guvernului civil din ţară, Aung San Suu Kyi, punând astfel capăt unui deceniu de tranziţie democratică şi declanşând o represiune sângeroasă.
„În mod tragic, informaţiile primite în cursul anului trecut sugerează că peste 1.000 de persoane au fost ucise în circumstanţe care ar putea fi calificate drept crime împotriva umanităţii sau crime de război”, a spus Nicholas Koumjian, conform Agerpres.
„Forţele de securitate au reţinut mii de civili în circumstanţe care comportă alegaţii credibile de detenţie arbitrară, torturi, violenţe sexuale şi chiar omoruri în detenţie”, a adăugat el într-un comunicat.
Acest mecanism de anchetă a fost „în măsură să adune un mare număr de documente pertinente privind aceste evenimente şi noi adăugăm aproape în fiecare zi informaţii şi probe în acest sens la dosarele noastre”.
Creat de Consiliul ONU pentru drepturile omului în septembrie 2018, acest mecanism de anchetă are mandatul de a culege elemente de probă ce atestă comiterea celor mai grave crime internaţionale şi încălcări ale dreptului internaţional în Myanmar şi constituirea unor dosare în vederea facilitării procedurilor penale.
„Cei care intenţionează să comită crime trebuie să ştie că crimele internaţionale grave sunt imprescriptibile”, a subliniat Koumjian.
„Justiţia internaţională are memoria foarte lungă şi, într-o zi, autorii celor mai grave crime internaţionale comise în Myanmar vor trebui să dea socoteală”, a avertizat el, afirmând că anchetatorii ONU urmăresc „îndeaproape evenimentele”.
La un an după răsturnarea de către armată a guvernului civil, punctele de rezistenţă se multiplică în ţară şi determină junta să-şi intensifice represiunea şi violenţele, ceea ce a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane.
Aproape 1.500 de civili au fost ucişi, aproximativ 12.000 arestaţi, potrivit unei organizaţii neguvernamentale locale, care înregistrează cazurile de violuri, torturi şi execuţii extrajudiciare. Recent, militarilor le-au fost imputate mai multe masacre comise în sate.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
